Blog

Patologie pentru neurologie. Afecțiuni neurologice frecvente. Ce boli tratează neurologul?

afectiuni neurologice frecvente

Afecțiunile neurologice apar din cauza afectării sistemului nervos central (creierul, măduva spinării, nervii cranieni), periferic (nervii periferici, rădăcinile nervoase) sau vegetativ (autonom). Astfel, sunt declanșate boli precum epilepsia, boala Alzheimer, accidentele vasculare cerebrale, migrenele, boala Parkinson sau scleroza multiplă. Totodată, bacteriile, virusurile, fungii și paraziții pot afecta în mod sever sistemul nervos și duc la apariția unor boli infecțioase sau parazitare. 

Diagnosticarea și tratarea bolilor neurologice implică mai multe teste și proceduri din partea medicilor. Pacientul este supus unui examen neurologic în cadrul căruia sunt evaluate abilitățile motorii, senzitive și senzoriale (auzul, văzul, mirosul, gustul, echilibrul), coordonarea, reflexele osteotendinoase, limbajul și vorbirea. Se poate testa și starea mentală, orientarea temporospațială, memoria, calculul, scrisul, cititul, găndirea abstractă etc.

În cazul unui control neurologic sunt folosite instrumente precum lanterna, ciocanul de reflexe, diapazonul, fire de plastic cu diametre diferite pentru testarea sensibilității sau instrumente pentru examinarea ochiului (optotip, aparat de apreciere a câmpului vizual). 

Care sunt afecțiunile neurologice frecvente

1. Accidentul Vascular Cerebral (AVC)

Accidentele vasculare cerebrale reprezintă în prezent una dintre cele trei cauze principale de deces în lume. AVC-ul ischemic se produce în momentul în care alimentarea cu sânge a unei zone din creier a fost întreruptă sau mult redusă, prin blocarea unei artere, cel mai frecvent printr-un cheag de sânge, împiedicând astfel țesutul cerebral dependent de acea arteră să primească substanțe nutritive, dar mai ales oxigen și glucoză. AVC-ul hemoragic este consecința ruperii unui vas de sânge la nivel cerebral sau la nivelul meningelui cu inundarea cu sânge a unei zone din creier.

2. Boala Alzheimer

Această afecțiune neurologică este un tip de demență cu debut insidios și progresiv, manifestată prin pierderi de memorie și dificultăți în a-și aminti numele oamenilor din jur. Boala va evolua în trei faze, producând o deteriorare progresivă a tuturor funcțiilor intelectuale.

Pe măsură ce boala avansează apar dificultăți de vorbire, apraxii (incapacitatea de a desfășura o activitate obișnuită), dezorientare temporospațială. Aceste simptome apar în faza a doua a bolii. Urmează faza a treia, când stările se agravează și totul culminează cu imobilizarea la pat și tulburări de vorbire și/sau limbaj. 

3. Boala Parkinson

Boala Parkinson este una dintre cel mai frecvent întâlnite afecțiuni neurologice. Este o boală cronică, neurodegenerativă, cu evoluție progresivă din cauza deficitului de dopamină, secundar reducerii numărului de neuroni din substanța neagră, parte a unei zone a creierului, numită ganglioni bazali.

Cel mai important simptom, care este obligatoriu pentru diagnosticul clinic, este bradikinezia (lentoarea), chiar dacă cel mai cunoscut simptom este tremorul specific (în special a mâinilor) care apare în repaus, dar nu este obligatoriu să fie prezent. Alte simptome motorii includ creșterea tonusului muscular (rigiditate) și instabilitate posturală. Prezența acestor tulburări motorii determină și un mers caracteristic, cu pași mici, fără balansul brațelor, cu trunchiul aplecat înainte.

4. Cefalee 

Cefaleea este, de fapt, durerea de cap, una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale sistemului nervos. Apare în momentele de stres, oboseală sau când pacientul prezintă contracturi musculare (cefalee tensională).

Există două subtipuri de cefalee – episodică și cronică. Prima apare sub forma unei crize de scurtă durată și este cel mai des întâlnită. Cea de-a doua provoacă o dizabilitate mult mai mare prin persistența pe o perioadă lungă de timp. Durerea  poate fi ușoară, moderată sau severă.

5. Migrena

Migrena este un tip de cefalee pulsatilă cauzată de eliberarea unor substanțe inflamatorii în jurul nervilor și vaselor de sânge de la nivelul capului. Printre simptome se numără durere, afectând adesea o jumătate de cap (hemicranie), moderată sau severă, greață, vărsături, intoleranță la lumină (fotofobie), dar și la zgomote (fonofobie).

6. Epilepsia

Această tulburare cerebrală apare în momentul în care celulele creierului descarcă impulsuri exagerate. În cadrul epilepsiei pot să apară crize parțiale senzitive sau motorii de intensitate ridicată sau scăzută sau pacientul își pierde brusc starea de conștiență, urmând episoade de convulsii tonico-clonice cu sau fără mușcarea limbii, cu sau fără relaxare sfincteriană, urmate de o stare postcritică, cu revenirea progresivă a stării de conștiență.

Epilepsia apare din cauza mai multor boli precum tumorile cerebrale, leziunile cerebrale posttraumatice, ingestia sau inhalarea de substanțe toxice, hipoxia sau dezvoltarea atipică a sistemului nervos. 

7. Scleroza multiplă

Scleroza multiplă este o afecțiune cronică progresivă a sistemului nervos central, fiind cauzată de un proces inflamator care distruge în mod principal mielina (teaca care învelește prelungirile neuronale numite axoni). Simptomele des întâlnite în cazul sclerozei multiple sunt: tulburări vizuale, de sensibilitate, deficit motor, tulburări de coordonare și mers, dureri, fatigabilitate (oboseală nejustificată), tonus muscular crescut (spasticitate), tulburări sfincteriene, depresie.  

8. Distrofia musculară Duchenne

Este cea mai frecventă distrofie musculară. Este o boală genetică și se manifestă în special la bărbați. Se caracterizează prin degenerescența fibrei musculare striate care determină atrofie musculară. Principalul simptom este slăbiciunea musculară cronică generalizată, afectând în mod special mușchii centurilor scapulară și pelviană. Aceasta se dezvoltă treptat și provoacă dificultăți în mers și chiar în respirație.

9. Meningita

Este o infecție bacteriană care afectează membranele ce protejează sistemul nervos prin inflamare, putând afecta sistemul nervos în ansamblu. Printre simptomele afecțiunii se numără: febră, stare de rău, fotofobie, greață, vărsături, dureri de cap intense sau modificări ale stării mentale. 

10. Scleroza laterală amiotrofică (SLA)

Această boală este o tulburare neurologică progresivă care atacă și distruge neuronii motori centrali și periferici. În timpul sclerozei laterale amiotrofice, neuronii încetează să mai trimită mesaje către mușchi, iar astfel sunt îngreunate mișcarea, respirația, deglutiția și vorbirea pacientului. 

Scleroza laterală amiotrofică afectează mușchii toracici și diafragmul, iar în cele mai grave cazuri decesul se produce în momentul în care pacientul nu mai poate respira.

Ce boli tratează neurologul?

Neurologia se ocupă de tratarea următoarelor boli ale sistemului nervos:

  • Accidentul vascular cerebral (ischemic sau hemoragic);
  • Boala Parkinson și alte tulburări de mișcare (tremor, coree, distonie, sindroame parkinsoniene atipice, boala Wison etc);
  • Epilepsie și alte tipuri de crize convulsive;
  • Migrene;
  • Scleroză multiplă;
  • Boala Alzheimer și alte tipuri de demențe;
  • Scleroza laterală amiotrofică;
  • Leziuni sau infecții ale creierului și măduvei spinării;
  • Miastenia gravis;
  • Miopatii;
  • Distrofii musculare;
  • Dureri la nivelul coloanei vertebrale, hernii de disc;
  • Pareze ale nervilor cranieni;
  • Poliradiculonevrita;
  • Tumori cerebrale;
  • Sindroame vestibulare (amețeli);
  • Sindrom de tunel carpian;
  • Hidrocefalie;
  • Neuropatie periferică (o boală care afectează nervii periferici);

Surse: mayoclinic.org, webmd.com