Blog

Ce este epilepsia: cauze, simptome, tratament

epilepsia

Epilepsia se manifestă ca o tulburare a sistemului nervos central, fiind afectată activitatea cerebrală, ceea provoacă convulsii recurente, pierderea stării de conștiență sau episoade scurte de mișcare involuntară în care poate fi implicată doar o parte a corpului (crize parțiale motorii) sau întreg corpul (crize tonico-clonice).

Epilepsia este influențată de o serie de factori care contribuie la declanșarea bolii. Printre acești factori se numără:

Cauzele epilepsiei

Afecțiuni ale creieruluiaccidentul vascular cerebral poate provoca epilepsie în cazul persoanelor cu vârsta de peste 35 de ani, fie o tumoră cerebrală. 

Bolile infecțioase – Epilepsia poate apărea în urma meningitei, encefalitei virale sau în HIV-SIDA (adesea prin asocierea parazitozelor cerebrale).

Probleme prenatale – Epilepsia poate apărea și la un nou-născut dacă mama nu a avut o alimentație adecvată pe durata sarcinii sau dacă fătul a dezvoltat malformații la nivelul creierului. Totodată, riscul apariției bolii la făt crește dacă mama a consumat droguri, medicamente, alcool sau a fumat pe durata sarcinii.

Influențe genetice – Epilepsia poate fi și genetică, însă aceste situații sunt extrem de rare, reprezentând doar 1% din totalul cazurilor. Boala apare, de obicei, înainte de vârsta de 20 de ani. 

Simptome epilepsie: cum se manifestă epilepsia?

Epilepsia se manifestă în momentul în care apar descărcări electrice anormale în creier, iar printre simptome se numără:

– Confuzie temporară;

– Privire fixă;

– Tonus muscular crescut;

– Mișcări incontrolabile (clonice) ale membrelor superioare și inferioare; 

– Pierderea stării de conștiență;

– Mușcarea limbii; 

– Relaxare sfincteriană; 

– Stare postcritică; 

– Senzație de anxietate;

– Parestezii (tulburări de sensibilitate într-un anumit teritoriu al corpului);

– Mișcări involuntare, necontrolabile ale unor regiuni ale corpului;

– Senzații olfactive;

– Senzații de déjà vu, déjà vecu (ca și cum a mai văzut/trăit acele momente); 

– Automatisme motorii, verbale;

– Absențe. 

Simptomele vor varia în funcție de tipul de epilepsie. În cele mai multe cazuri se întâmplă ca pacientul să aibă tendința de a manifesta același tip de criză de fiecare dată, astfel încât simptomele vor fi similare de la un episod la altul. 

Criza de epilepsie

Tipuri de crize epileptice

Crizele epileptice pot fi parțiale sau generalizate. Cele parțiale apar în momentul în care activitatea anormală se manifestă într-o anumită zonă a creierului și se împart în:

Crize parțiale în care nu se pierde starea de conștiență: aici pot apărea convulsii la nivelul membrelor superioare și/sau inferioare, amețeli, senzație de amorțire (parestezii), alterarea stării emoționale.

Crize parțiale în care se pierde starea de conștiență: persoana va avea o stare de leșin și nu va recunoaște pe nimeni din jurul său în acel moment, nu va vedea, nu va auzi. De asemenea, apar activități repetitive precum frecatul mâinilor, înghițitul sau mestecatul.

În ceea ce privește crizele epileptice generalizate, acestea apar în momentul în care toate zonele creierului sunt afectate. În total, sunt cunoscute șase tipuri de crize:

Crize fără convulsii – apar în special la copii și se manifestă prin mișcări impulsive sau clipit anormal. În acel moment apare și o senzație de blocaj, iar persoana nu conștientizează cine se află în jurul ei.

Crize tonice – se manifestă când există o contractură prelungită a mușchilor spatelui, ai membrelor superioare sau inferioare. 

Crize atone – persoana nu își mai poate controla mușchii și va cădea brusc.

Crize clonice – apar în momentul în care sunt mișcări involuntare ale feței, membrelor superioare și inferioare sau la nivelul trunchiului. 

Crize mioclonice – se manifestă spontan și apar prin mișcări bruște ale mâinilor sau picioarelor.

Crize tonico-clonice – sunt cele mai grave și pot provoca pierderea stării de conștiență, tremor, contractura musculară sau mușcarea limbii.

Primul ajutor în crizele epileptice

Primul ajutor în cazul crizelor epileptice se poate acorda în timpul manifestărilor tonico-clonice, dar și după încheierea lor. 

În timpul convulsiilor, trebuie să supravegheați în permanență bolnavul și să vă asigurați că nu s-a lovit în timpul căderii. Nu trebuie sub nicio formă să îi oferiți apă sau mâncare în timpul crizei epileptice și nici să loviți persoana cu palmele peste față, în speranța că își va reveni. Nu introduceți în gura pacientului degetele dumneavoastră sau cozi de lingură deoarece vă poate mușca sau își poate strica dantura. 

În cazul în care bolnavul poate fi mișcat, atunci trebuie întors într-o parte, cu gura deschisă, orientată în jos. I se va pute o perna sub cap, va fi ținut pentru a nu se lovi.

După ce au încetat convulsiile, este necesar să vă asigurați că starea pacientului este stabilă, fie dacă a suferit leziuni sau și-a recăpătat starea de conștiență. Apoi va trebui să alegeți o zonă sigură și liberă, pentru ca persoana să fie așezată și să își revină din starea de pierdere a conștienței.

Puteți oferi pacientului apă sau mâncare doar dacă ați constatat că și-a recăpătat starea de conștiență. Dacă bolnavul a prezentat probleme respiratorii, atunci va trebui să îi curățați cavitatea bucală de secrețiile acumulate (saliva sau voma), eventual să i se administreze oxigen și un depletiv cerebral.

Tratament epilepsie

Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos va fi prescris de către medic pentru a controla convulsiile. În cazul acestei boli sunt disponibile peste 30 de tipuri de medicamente anti-epileptice, iar dozajul este stabilit exclusiv de către medicul specialist, în funcție de fiecare pacient, adaptat fiecărei persoane în parte.

Tratament chirurgical

Intervenția chirurgicală se recomandă în momentul în care este afectată o zonă restrânsă a creierului. Medicul specialist va decide dacă pacientul are nevoie de operație și poate fi luată în calcul atunci când o leziune este o cauză plauzibilă a crizelor, când tratamentul medicamentos nu rezolvă crizele și când intervenția chirurgicală nu presupune riscuri funcționale.

De asemenea, specialistul poate apela și la procedura numită stimularea nervului vag (vagală) atunci când tratamentul medicamentos nu are efect și când intervenția chirurgicală nu este posibilă. Stimularea nervului vag presupune introducerea unui stimulator electric (asemănător cu stimulatorul cardiac) sub clavicula stângă care se conectează la nervul vag din zona gâtului printr-un fir subcutanat. Astfel, când pacientul simte că va avea o criză epileptică, acesta poate activa dispozitivul care va stimula nervul vag și va împiedica apariția crizei. 

Alimente interzise în epilepsie

Epilepsia este o boală neurologică care afectează creierul, dar un regim nesănătos poate exacerba crizele epileptice. Ce alimente ar trebui să evite un pacient care suferă crize epileptice? Este recomandată evitarea consumului de cafea, alcool, substanțe interzise sau băuturi energizante întrucât acestea sporesc șansele de apariție a crizelor epileptice.

Surse: mayoclinic.org, webmd.com 

FAQ

Q: Ce sunt crizele comițiale?

A: Crizele comițiale sunt evenimente paroxistice din cauza unor descărcări excesive și anormale dintr-un grup de neuroni aflat în creier.

Q: Ce înseamnă epilepsie intratabilă?

A: Este un tip de epilepsie ce nu poate fi controlat prin administrarea a două sau mai multe medicamente anticonvulsivante.