enayatimedicalcity.ro

Accidentul vascular cerebral - Enayati Medical City

Accidentul vascular cerebral

Dr. Alexandra Dumitru, medic cardiolog in Enayati Medical City care a discutat în CSID.RO despre accidentul vascular cerebral.

Ce este un accident vascular cerebral și cum ați defini contextul medical pacientului român care suferă de o astfel de afecțiune?

 

Accidentul vascular cerebral este rezultatul întreruperii sau reducerii fluxului sanguin într-un teritoriu cerebral,  astfel că acea zonă nu mai primește oxigen și nutrienți. Țesutul cerebral este foarte sensibil și în câteva minute acesta moare dacă nu este irigat.

Accidentul vascular cerebral (AVC-ul) este o urgență medicală, diagnosticul și tratamentul prompt fiind cruciale pentru evoluția favorabilă a pacientului. În ultimii ani, datorită programelor de informare a pacienților și a evoluției tratamentelor a scăzut mortalitatea din cauza acestei patologii.

 

Factorii de risc pentru accidentul vascular cerebral sunt multipli. Unii țin de stilul de viață, de patologiile asociate, însă de obicei este un cumul de factori care se potențează. Exemplele de pacienți cu risc de AVC pot fi multiple. De la un bărbat fumător, supraponderal, eventual cu hipertensiune arterială netratată sau necorespunzător tratată sau o femeie inactivă cu istoric familial de AVC și care ia anticoncepționale, la tineri care au suferit o infecție cu SARS-COV 2. În general, atunci când enumerăm factorii de risc pentru o patologie, oamenii au tendința să creadă că trebuie să îi aibă pe toți pentru a face boală sau tind să fie indulgenți când se gândesc la ei. Mi s-a întâmplat să întreb un pacient dacă fumează și să-mi răspundă că nu, apoi să-mi explice cum el fumează 5-10 țigarete pe zi de 15-20 ani, dar el nu se consideră fumător. Pacientul român este un pacient care refuză să creadă că el poate să aibă risc să pățească ceva cumplit, nu dă importanță unor patologii cu incidență mare în populație și tinde să asocieze ce are el cu un exemplu pozitiv-“ bunica unui amic a avut tensiune mare și a murit la 93 de ani”. Diferența este că el are 45 de ani și are hipertensiune arterială și poate acea doamnă a avut de la 90 de ani.

 

În România majoritatea pacienților cu AVC sunt pacienți hipertensivi nediagnosticați sau diagnosticați, dar necomplianți la tratament, supraponderali, dislipidemici, diabetici, fumători, consumatori de alcool sau cu patologii cardiovasculare preexistente.

 

Există mai multe tipuri de accident vascular cerebral. Care sunt acestea și cum pot fi deosebite de către pacientul în cauză?

 

În funcție de mecanismul prin care se produc există 2 tipuri de accidente vasculare cerebrale: ischemic și hemoragic.

Accidentul vascular cerebral ischemic este cel mai frecvent întâlnit și se produce atunci când un vas cerebral ce deservește o anumită zonă are lumenul îngustat sau ocluzionat rezultat o reducere severă a fluxului sanguin. Stenoza sau ocluzia unui vas cerebral se datorează depunerii de colesterol în intima vasului sau prezenței unui  tromb (fie format în situ prin ruperea unei plăci de aterom, fie embolizat, cel mai frecvent din atriul stâng la pacienții cu fibrilație atrială).

 

Accidentul vascular cerebral hemoragic se produce atunci când se rupe un vas cerebral. Acest tip de AVC apare atunci când vasul este supus unui stres- valori mari ale tensiunii arteriale, traumă, supradozaj cu anticoagulante sau când peretele vascular are o structură fragilă – anevrismul cerebral întâlnit la pacienții cu boli de colagen, depuneri de proteină în peretele vascular – angiopatia produsă de amiloid). Ruperea unui vas de sânge produce o hemoragie intracraniană gravă ce afectează țesuturile din jur, iar riscul de deces este foarte ridicat.

 

De multe ori,  înainte de un accident vascular cerebral ischemic pacientul poate să sufere un accident vascular tranzitoriu. Acesta se manifestă ca un AVC ischemic, însă durata simptomelor este sub 24 de ore și recuperarea este totală. Se produce prin scăderea temporală a fluxului sanguin și poate să dureze și câteva minute.

Simptomele accidentului vascular cerebral pot apărea în combinații diferite, în funcție de persoană și de severitatea accidentului. Printre semnele AVC-ului se numără:

  • Durere bruscă și foarte puternică de cap
  • Amețeală
  • Pierderea stării de conștiență
  • Dezechilibru, tulburări de mers și de coordonare a mișcărilor
  • Probleme de vorbire – persoana care suferă un AVC poate rosti cuvinte fără sens, inteligibile și încurcate. Există cazuri în care aceasta nu mai poate vorbi deloc.
  • Stare de confuzie – o privire „în gol”, încurcată.
  • Deformarea feței – o parte a feței pare căzută, iar bolnavul nu își poate mișca gura.
  • Paralizia – bolnavul nu își mai poate mișca jumătatea dreaptă sau stângă a corpului.
  • Slăbiciunea și amorțeala – dacă nu a apărut paralizia, este posibil ca bolnavul să cadă din picioare, de obicei pe o parte. Membrele de pe partea respectivă devin slabe și le mișcă cu greutate.
  • Tulburări de vedere – vedere dublă, neclară, deformată sau chiar pierderea vederii.

Persoana care suferă un AVC prezintă un risc ridicat de deces.

Care este procedura de prim ajutor în cazul unui accident vascular?

În primul rand trebuie pus repede diagnosticul de accident vascular cerebral așa că dacă există suspiciunea că cineva suferă un AVC, trebuie acționat rapid- F.A.S.T- fiecare literă reprezintă un semn și dacă acea persoană  prezintă unul dintre ele atunci suspiciunea este înaltă pentru AVC.

F – Face (Față) – Cere persoanei să zâmbească. Ți se pare că fața e asimetrică sau gura e căzută într-o parte?

A – Arms (Brațe) – Cere persoanei să ridice simultan ambele brațe deasupra capului. Unul dintre ele rămâne inert sau mai jos decât celalalt?

S – Speech (Vorbire) – Cere-i persoanei să repete o frază simplă (de exemplu “Cerul este albastru”). Nu poți distinge ce zice sau vorbește ciudat?

T – Time (Timp) – Dacă remarci oricare dintre aceste semne, sună IMEDIAT la 112! Pentru ca persoana să fie transportată cât mai repede la spital, spune-i operatorului că suspectezi că aceasta a suferit un accident vascular cerebral și transmite-i ora la care au apărut primele simptome.

În cazul unui AVC major atunci este nevoie de niște gesturi care pot salva persoana afectată. În primul rând se solicită imediat asistență medicală (112), se încearcă menținerea căilor aeriene libere, se efectuează manevrele de resuscitare respiratorie, dacă este necesar. Victima se așează pe partea slăbită, în așa fel încât secrețiile să se poată scurgă din gură și se încearcă să se păstreze confortul termic al victimei (poziționarea la umbră, acoperirea în caz de frig). Un rol important îl are și încurajarea persoanei afectate și calmarea acesteia. O greșeală des întâlnită din dorința de a ajuta este atunci când i se oferă lichide sau alimente victimei, deoarece ar putea vărsa, iar aceasta să se înece.

În ce constă tratamentul acestei afecțiuni?

Tratamentul unui AVC depinde de tipul acestuia. În regim de urgență, tratamentul pentru un AVC ischemic urmărește dizolvarea cheagurilor și restabilirea fluxului sangvin la nivelul creierului cu ajutorul medicamentelor. De asemenea, pentru un cheag mare de sânge poate fi nevoie de extragerea propriu-zisă a acestuia. Acest lucru este posibil prin procedura de trombectomie mecanică (endovasculară) urmata de angioplastie . Sunt utilizate catetere și stenturi introduse prin vasele de sânge, după efectuarea unei puncții la nivelul pielii. Stentul are ca scop dilatarea plăcii de aterom și fixarea acesteia pe pereții arterei eliminând astfel riscul de a se rupe și de a migra în altă zonă.

În cazul unui AVC hemoragic, este foarte important ca hemoragia să fie oprită. De aceea, poate fi nevoie de o intervenție chirurgicală sau în anumite cazuri, oprirea hemoragiei este posibilă și printr-o metodă intervențională efectuată prin abord vascular, prin tehnica cateterismului și implică implantarea unui dispozitiv denumit “ coil”.

Este important ca tratamentele să fie efectuate în primele ore de la declanșarea AVC-ului.

Post AVC, pacientul trebuie să urmeze un tratament medicamentos care îi asigură o circulație sanguină optimă și trebuie să meargă periodic la control medical. Acest lucru este valabil și pentru cei care au avut un AVC tranzitor, în scopul prevenției AVC-ului ischemic.

Cât durează perioada de recuperare de după un AVC? În ce măsură își poate reveni pacientul la statusul medical de dinaintea acestui eveniment?

 

Recuperarea medicala ajută pacienții care au trecut printr-un accident vascular cerebral să își recapete aptitudinile pierdute și să dezvolte metode de compensare a leziunilor cerebrale ireversibile datorită fenomenului de neuroplasticitate (capacitatea creierului de schimbare a structurii și funcției prin realizarea de noi conexiuni). Aceste aptitudini includ limbajul și funcția motorie. Reabilitarea poate începe și în fazele acute și/sau subacute ale bolii atunci când starea generală a pacientului permite acest lucru. Precocitatea inițierii reabilitării este corelată cu rezultatele acesteia. Din acest motiv se încearcă recuperarea bolnavului încă din primele 24-48 ore de la debutul bolii.

Un pacient care a suferit un accident vascular cerebral are nevoie de o echipă în procesul de recuperarea și cu cât este înțeles mai repede acest lucru și este inițiată terapia cu atât rezultatele vor fi mai rapide și recuperarea mai eficientă. Echipa cuprinde un medic neurolog pentru terapia de fond, specialistul în reabilitare medicală, cel în terapie ocupațională (TO), ergoterapeut, kinetoterapeut, logoped, psiholog, asistent social, asistent medical.

Programul de reablitare pe care trebuie să-l urmeze pacientul este complex și trebuie personalizat și adaptat nevoilor individuale ale fiecărui pacient. Acesta poate cuprinde: kinetoterapie (adaptarea efortului se face la capacitatea funcțională actuală deoarece există o decondiționare), hidrokinetoterapie, stimularea pacientului să realizeze activitățile de zi cu zi, (precum cele de îngrijire personală, diverse activități gospodărești și de ergoterapie), masaj terapeutic,ortezare,terapie robotizată (membrul superior este antrenat pentru prehensiune prin susținere, inițiere și asistare mișcări, membrul inferior prezintă asistarea mersului și deplasarea în spațiu).

Nu sunt puține situațiile în care pacientul nu recuperează rămânând cu un handicap. Aceștia pot fi educați să substituie funcțiile pierdute în scopul desfășurării activităților cotidiene. De exemplu, un pacient cu sechele post AVC învață să își spele o haină cu o singură mână sau să comunice în pofida tulburărilor de vorbire.

Principala problemă pe care o determină AVC-ul este cea a dezabilității – peste 40% dintre supraviețuitori rămânând cu un afecțiuni funcționale. Tratamentul recuperator are ca scop limitarea impactului AVC-ului asupra calității vieții.

 

Cum putem preveni o astfel de afecțiune?

 

Prevenția accidentului vascular cerebral este împărțită în prevenția primară care se referă la tratamentul indivizilor fără istoric medical de AVC și prevenția secundară care se referă la tratamentul pacienților care au suferit deja un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor (AIT).

Prevenția primară, cât și cea secundară cuprind:

-menținerea TA sub 140/90mmHg atât prin modificarea stilului de viață și terapie medicamentoasă individualizată.

-controlul strict al glicemiei prin dietă, sport și terapie medicamentoasă individualizată. Pacienții diabetici, tensiunea arterială trebuie să fie valori sub 130/80 mmHg.

 

– tratarea hipercolesterolemiei (LDL > 150 mg/dl) prin modificarea stilului de viață și tratament cu statină.

– sistarea fumatului.

– descurajarea consumului cronic de alcool în cantități mari. Se poate opta pentru vinul roșu ca tip de alcool de consumat, fiind cel mai puțin periculos pentru organism, dacă este băut în cantități mici. Vinul roșu conține resveratrol, un antioxidant care protejează inima și creierul.

– Activitatea fizică regulată este recomandată. Se recomandă scăderea ponderală pentru persoanele cu indice de masă corporala (IMC) ridicat. Un indice de masă corporală crescut (IMC > 25) este asociat cu un risc crescut de AVC la bărbați și femei, iar grăsimea abdominală este un factor de risc pentru AVC la barbați, dar nu și la femei.