Artrita reumatoidă se numără printre cele mai frecvente afecțiuni autoimune din spectrul bolilor reumatologice. Această patologie afectează în primul rând sistemul osteoarticular, cu apariția de tumefacții articulare și dureri cu caracter inflamator, dar poate să determine manifestări și la nivel ocular, pulmonar, cardiac etc. Netratată la timp, artrita determină eroziuni osoase și deformarea articulațiilor. Foarte importantă este gestionarea din timp a bolii și prezența în cabinetul medicului pentru un consult încă din primele zile de la debutul simptomelor.
Cauzele apariției artritei reumatoide
Artrita reumatoidă este o boală inflamatorie cronică ce afectează articulațiile. Fiind o afecțiune autoimună, artrita reumatoidă apare când sistemul imunitar „atacă” în mod eronat țesuturile propriului organism. În mod normal, sistemul imun prezintă un rol de protecție al organismul împotriva diverșilor agenți patogeni, însă, în artrita reumatoidă se formează autoanticorpi – factorul reumatoid (FR) și anticorpii împotriva proteinelor citrulinate (Ac anti CCP), care vor forma complexe imune la nivel articular și vor duce în timp la distrucția articulațiilor.
Fiind un răspuns al sistemului imunitar împotriva celulelor sănătoase ale organismului, cauzele artritei reumatoide sunt încă necunoscute. Totuși, anumiți factori (infecțiile virale, bacteriene, fumatul, sexul feminin etc) se consideră a fi implicați în declanșarea bolii la pacienții ce prezintă un teren cu predispoziție spre a dezvolta boala.
Simptome artrita reumatoidă
Printre cele mai comune semne și simptome ale artritei reumatoide se numără:
– Articulațiile mici ale membrelor superioare și inferioare dureroase și tumefiate, cu caracter inflamator;
– Rigiditate articulară (resimțită în special dimineață, dar și în timpul repausului);
– Oboseală;
– Stare generală alterată etc.
În faza de debut, artrita reumatoidă afectează articulațiile mici ale mâinilor și picioarelor, determinând simptomatologie dureroasă , tumefacție articulară, redoare matinală , chiar impotență funcțională. Pe măsură ce boala progresează simptomatologia poate să se extindă și la nivelul articulațiilor mari ale corpului. În cele mai multe cazuri simptomele apar în aceleași articulații pe ambele părți ale corpului.
De asemenea, anumiți pacienți diagnosticați cu artrită reumatoidă pot prezenta simptome care nu implică articulațiile. Prin urmare pot fi afectate :
- Tegumentul;
- Ochii;
- Plămânii;
- Inima;
- Rinichii;
- Glandele salivare;
- Țesut nervos;
- Măduva osoasă;
- Vasele de sânge.
Tratament artrită reumatoidă
Medicul va recomanda medicamente modificatoare de boală de tip sintetic care să încetinească progresul bolii, dar și să prevină deformările articulare.
Este important ca pacienții să urmeze și un plan de recuperare medicală specific, să își mențină greutatea în limitele normale printr-o dietă adecvată, lipsită de alimente bogate în grăsimi, și cel mai important să renunțe la fumat.
Factori de risc artrita reumatoidă
Printre factorii de risc ai artritei reumatoide se numără:
– Istoricul familial;
-Fumatul (crește riscul de a dezvolta boala, în special dacă persoanele prezintă o predispoziție genetică);
– Sexul persoanei (femeile sunt mai predispuse decât bărbații să fie diagnosticate cu această boală);
– Vârsta;
– De asemenea, alți factori de risc mai sunt traumatismele suferite de-a lungul anilor, obezitatea, clima, infecții etc.
Metode de diagnostic ale artritei reumatoide
Artrita reumatoidă este diagnosticată prin anamneză, efectuarea unui examen fizic și prin realizarea de radiografii, ecografie musculoscheletală și teste de laborator specifice. Indicat este ca artrita să fie depistată la timp, în termen de șase luni de la debutul simptomelor, astfel încât pacienții să înceapă un tratament care să încetinească sau să oprească progresia bolii (deteriorarea articulațiilor).
Așadar, după anamneză, discuția între medicul reumatolog și pacient, se examinează eventualele tumefacții articulare și funcția articulară. Totodată, medicul va testa sensibilitatea, reflexele și forța musculară a articulațiilor. Apoi sunt recomandate testele imagistice, precum radiografii de membre superioare, de membre inferioare, ecografie ce părți moi sau IRM-ul. În această etapă, se va observa dacă s-au produs leziuni articulare și care este gradul de severitate.
În plus, pacientul va mai realiza o serie de analize de sânge precum:
– Factorul reumatoid – testul relevă dacă „factorul reumatoid” este prezent în sânge;
– Anticorpi anti-CCP (Cyclic Citrullinated Peptid);
– Viteza de sedimentare a eritrocitelor și Proteina C Reactivă.
Complicațiile artritei reumatoide
Artrita reumatoidă prezintă multe consecințe fizice și sociale, ceea ce poate duce la scăderea calității vieții. De asemenea, afecțiunea provoacă durere, dizabilități și chiar deces prematur (în cazuri mai rare).
– Afectare cardiovasculară– apariția de patologii ce pot pune viața în pericol, precum atacul de cord și accidentul vascular cerebral. Acest risc poate fi redus prin renunțarea la fumat, efectuarea de exerciții fizice regulate, prezența unei diete echilibrate și cel mai important, asigurându-vă că artrita reumatoidă este bine controlată;
Afectare neurologică- coloana cervicală reprezintă singurul segment al coloanei vertebrale ce poate fi afectat în această patologie. Subluxația atlanto-axială se manifestă prin durere ce iradiază spre occiput, cu parestezii la nivelul membrelor superioare și poate conduce în cazuri rare, dar severe, la tetrapareză spastică lent progresivă;
Afectare pulmonară- cu prezența de noduli reumatoizi, fibroza pulmonară etc;
Afectare oculară– keratoconjunctivita Sicca, episclerită, sclerită, modificări ale corneei etc;
Afectare gastrointestinală și hepatică- ulcer gastro-duodenal, fibroză hepatică etc;
Pierderea locului de muncă – Odată diagnosticați cu artrită reumatoidă pacienții nu-și mai pot îndeplini anumite sarcini așa cum o făceau înainte. Unele job-uri presupun muncă fizică, iar această boală îi împiedică să-și îndeplinească sarcinile la bun sfârșit.
Dieta pentru artrita reumatoidă
Artrita reumatoidă se tratează cu ajutorul unui tratament prescris de un medic reumatolog, dar în același timp pacienții trebuie să mențină o dietă adecvată. Se recomandă consumul de fructe, legume, pește, nuci, migdale și fasole. De asemenea, pentru o dietă adecvată se pot consuma și semințele de in, care pot fi integrate în cereale sau iaurt. Acestea conțin Omega-3 și contribuie la menținerea unei greutăți normale.
Antioxidanții, precum Vitaminele A, C, E, seleniu etc sunt și ei benefici în ameliorarea simptomelor artritei reumatoide deoarece au capacitatea de a reduce durerea și inflamația.
Nu în ultimul rând, din dietă trebuie să facă parte și favonoidele, iar alimentele care pot fi consumate sunt fructele de pădure, strugurii, soia, broccoli și ciocolata neagră.
În schimb, alimentele de evitat dacă un pacient a fost diagnosticat cu artrită reumatoidă sunt carnea roșie, lactatele, uleiul de floarea-soarelui, mâncarea prăjită (de tip fast-food), sarea și zahărul. În plus, consumul de alcool este strict interzis atunci când se urmează un tratament pentru artrită.
Surse: mayoclinic.org, webmd.com, cdc.gov., pixabay.com
