Migrena este mai mult decât o simplă durere de cap – este o afecțiune neurologică cronică, care poate afecta puternic calitatea vieții. Descoperă din acest articol tot ce trebuie să știi despre migrenă: cauze și factori declanșatori, simptomele prin care se caracterizează, opțiuni de tratament și metode de prevenire.
Ce este migrena?
Migrena este o afecțiune neurologică caracterizată prin dureri intense de cap, localizate de obicei pe o singură parte a capului și însoțite de simptome precum greață, vărsături, sensibilitate la lumină (fotofobie) și la sunete (fonofobie). Migrenele pot dura între câteva ore și câteva zile și pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții persoanei afectate.
Tipuri de migrene
Migrenele sunt clasificate în funcție de simptome și manifestări. Cele mai frecvente tipuri sunt migrena cu aură și migrena fără aură. Există și alte forme specifice, fiecare cu caracteristici unice.
Migrenă cu aură
Migrena cu aură este caracterizată de apariția unor simptome neurologice premergătoare durerii de cap. Aura poate include tulburări vizuale (flash-uri de lumină, pete negre sau linii în zigzag), senzații neobișnuite de furnicături sau amorțeală, chiar dificultăți de vorbire. Aura durează de obicei între 10 și 30 de minute și este urmată de faza dureroasă a migrenei.
Migrenă fără aură
Migrena fără aură este cea mai comună formă a afecțiunii. Se manifestă printr-o durere intensă, care pulsează, de obicei pe o parte a capului. Este însoțită frecvent de greață, vărsături și sensibilitate la lumină și zgomot. Migrena fără aură durează între câteva ore și câteva zile și poate afecta serios calitatea vieții persoanei afectate.
Alte tipuri de migrene
Alte tipuri de migrene includ:
- migrenă abdominală la copii: cauzează dureri abdominale intense și este în multe cazuri un precursor al migrenei în adolescență
- migrenă cronică: apare mai mult de 15 zile pe lună
- migrenă hemiplegică: include simptome de slăbiciune musculară temporară pe o parte a corpului, similare unui accident vascular
- migrenă menstruală: asociată cu fluctuațiile hormonale din perioada menstruală; poate necesita o consultație la endocrinologie
- migrenă silențioasă: include simptome de aură fără durerea de cap propriu-zisă
- migrenă oculară: caracterizată de tulburări vizuale, de obicei fără dureri de cap, dar poate provoca temporar pierderea vederii într-un ochi; se recomandă un consult la oftalmologie
- migrenă cluster: se manifestă prin dureri severe, recurente, pe o parte a capului și ochiului
- migrenă în sarcină: poate fi declanșată sau agravată de modificările hormonale din timpul sarcinii
Cauzele migrenei
Cauzele exacte ale migrenei nu sunt pe deplin înțelese. Totuși, cercetările sugerează că poate fi rezultatul unei combinații complexe de factori genetici și influențe de mediu. Migrena apare în urma unor modificări în activitatea chimică și nervoasă a creierului, inclusiv un dezechilibru al neurotransmițătorilor. Anumiți factori ereditari pot juca un rol important în dezvoltarea afecțiunii, mai ales dacă există un istoric familial de migrene. Alte teorii sugerează că migrena poate fi declanșată de anumiți stimuli care afectează sistemul nervos central.
Factori declanșatori
La mulți pacienți, migrena apare în urma unui complex de factori declanșatori, care acționează în combinație sau individual pentru a iniția episoadele dureroase.
- fluctuații hormonale, în special la femei, în timpul menstruației, sarcinii sau menopauzei
- triggeri emoționali: stres, anxietate, depresie și alte emoții intense
- triggeri fizici: oboseală, lipsă de somn, tensiune musculară, efort fizic intens
- triggeri alimentari: alcool, cofeină, alimente procesate, ciocolată, brânzeturi maturate, adaosurile de glutamat monosodic
- triggeri de mediu: lumini puternice, zgomote intense, mirosuri puternice, schimbări de vreme
- medicamente: contraceptive orale, vasodilatatoare
Simptomele migrenei
Migrena se manifestă prin:
- iritabilitate și oboseală
- tulburări vizuale sau senzoriale
- dureri de cap intense, care pulsează, de obicei pe o parte a capului
- greață și vărsături
- sensibilitate la lumină (fotofobie)
- sensibilitate la sunete (fonofobie)
Pentru a-ți da seama dacă suferi de o durere de cap (cefalee) sau migrenă, ține cont de câteva aspecte. Cefaleea este o durere de cap obișnuită, cauzată în general de stres, tensiune musculară sau deshidratare. Se manifestă printr-o durere constantă, ușoară până la moderată, pe ambele părți ale capului. Migrena, în schimb, este caracterizată prin simptomele listate mai sus.
Când să mergi la urgențe
Ar trebui să cauți asistență medicală imediată dacă durerea de cap este bruscă și extrem de intensă, dacă este asociată cu pierderea cunoștinței, confuzie, febră, rigiditate a gâtului, probleme de vedere sau slăbiciune la nivelul unui braț sau picior. De asemenea, dacă migrenele se înrăutățesc treptat sau apar brusc la o persoană care nu are antecedente de migrene, este necesar un consult medical de urgență pentru a exclude alte cauze neurologice.
Etapele migrenei
De obicei, migrena se desfășoară în patru etape: prodromală, aură, durerea de cap și rezoluție. Nu toate persoanele experimentează fiecare etapă, iar simptomele pot varia semnificativ.
Etapa prodromală
Etapa prodromală apare cu câteva ore sau zile înainte de migrenă. Simptomele includ iritabilitate, oboseală, poftă de anumite alimente, rigiditate a gâtului și modificări ale dispoziției.
Etapa aurei
Aura apare înainte de durerea de cap și include simptome vizuale (flash-uri de lumină, pete negre) și senzoriale (furnicături, amorțeli). Durează între 10 și 30 de minute și este mai frecventă la persoanele cu migrene cu aură.
Etapa durerii de cap
Aceasta este faza intensă a migrenei, caracterizată de o durere pulsantă, de obicei pe o parte a capului, însoțită de greață, vărsături și sensibilitate la lumină și sunet. Durerea poate dura între câteva ore și câteva zile.
Etapa rezoluției
În etapa de rezoluție, simptomele migrenei se reduc treptat, dar pot persista senzații de oboseală, confuzie și epuizare. Poate dura câteva ore până la o zi, pe măsură ce corpul se recuperează.
Metode de diagnostic
Dacă suspectezi că suferi de migrenă, este indicat să mergi la o consultație la neurolog. Diagnosticul începe cu o evaluare detaliată a istoricului medical și a simptomelor. Medicul îți poate cere să începi un jurnal al episoadelor de migrenă, în care să notezi frecvența, intensitatea și factorii declanșatori. Pot fi recomandate teste imagistice – RMN sau CT – pentru a identifica posibile anomalii cerebrale. Analizele de sânge pot fi efectuate pentru a elimina cauze metabolice sau infecțioase.
Opțiuni de tratament pentru migrenă
Tratamentul migrenei variază în funcție de severitatea și frecvența episoadelor, fiind personalizat pentru fiecare pacient. De obicei, include medicamente pentru tratamentul acut, medicamente preventive și remedii naturale.
Medicamentele pentru tratamentul acut sunt folosite pentru a opri un episod odată ce a început. Printre ele se numără analgezicele, antiinflamatoarele nesteroidiene, triptanii și medicamentele antiemetice, care reduc greața. Alegerea potrivită poate face toată diferența în gestionarea rapidă a simptomelor. Dacă vrei să scapi rapid de migrena, aceste soluții sunt de mare ajutor.
Medicamentele preventive, în schimb, sunt prescrise pentru a reduce frecvența și intensitatea migrenelor, în special la pacienții cu migrene cronice. Exemple includ beta-blocantele, antidepresivele, anticonvulsivantele și anticorpii monoclonali.
Pe lângă tratamentele clasice, există și alte remedii pentru migrenă care pot fi utile. Se recomandă în special tehnicile de relaxare, terapia cognitiv-comportamentală și suplimente cu magneziu sau vitamina B2. Mai poate fi de folos și consumul unui ceai pentru migrena, precum cel de ghimbir sau de mentă.
Dacă suferi de migrene frecvente sau severe, este important să consulți un specialist pentru a primi un plan de tratament personalizat. Secția de Neurologie Cronici din Enayati Hospital oferă servicii de diagnostic și tratament de înaltă calitate pentru afecțiuni neurologice, inclusiv migrene. Aici, pacienții beneficiază de expertiza unor medici specializați, investigații avansate și o abordare integrată pentru gestionarea migrenelor.
Cum se previne migrena?
Prevenirea migrenelor implică identificarea și evitarea factorilor declanșatori, adoptarea unui stil de viață sănătos și, în unele cazuri, utilizarea medicamentelor preventive. Iată câteva strategii:
- ține un jurnal al migrenelor pentru a identifica cauzele specifice, astfel încât să le poți evita
- menține un program de somn regulat
- hidratează-te corespunzătoare
- gestionează stresul prin meditație, yoga sau exerciții de respirație
- pentru persoanele cu migrene frecvente, medicul poate prescrie tratamente preventive care să reducă intensitatea și frecvența episoadelor
În concluzie, migrena este o afecțiune complexă, care poate afecta profund calitatea vieții. Deși nu există un remediu definitiv, un stil de viață sănătos, evitarea factorilor declanșatori și administrarea tratamentelor adecvate permite un management eficient al simptomelor. Sperăm că acest articol te-a ajutat să înțelegi mai bine ce este migrena, iar acum știi să identifici semnele sale. Nu ezita să te adresezi medicului dacă suspectezi că suferi de această afecțiune, pentru a primi un tratament personalizat.
Ai nevoie de un #SuperMedic? Vino în Enayati Medical City!
Sună acum la 021 9362 sau completează formularul de contact.
Disclaimer: Informațiile din acest articol au scop informativ și nu trebuie considerate drept sfaturi medicale profesioniste. Pentru un diagnostic precis și un plan de tratament adecvat, este recomandat să consulți un medic neurolog. Doar un specialist poate evalua corect starea ta de sănătate și poate recomanda cele mai potrivite opțiuni de tratament pentru migrenă.
Surse:
- “Migraine – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2024, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/migraine-headache/symptoms-causes/syc-20360201. Accesat la 20 noiembrie 2024.
- “Migraine: What It Is, Types, Causes, Symptoms & Treatments.” Cleveland Clinic, 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/5005-migraine-headaches. Accesat la 20 noiembrie 2024.
- “Migraine.” NHS, 2017, www.nhs.uk/conditions/migraine/. Accesat la 20 noiembrie 2024.
