Neurologie

Neurologia este specialitatea medicală care se ocupă cu diagnosticarea și tratarea bolilor sistemului nervos central și periferic.
neurologie

Servicii

Pe lângă consult, Enayati Medical City îți pune la dispoziție medici de elită și o întreagă paletă de investigații care se pot realiza în ambulatoriu.

Dr. Paul Alexandru Findrihan 320 Lei Programează-te
Șef lucrări Dr. Emilia Furdu Lunguț 380 Lei Programează-te
Dr. Ileana Raluca Nistor 400 Lei Programează-te
Dr. Paul Alexandru Findrihan 280 Lei Programează-te
Șef lucrări Dr. Emilia Furdu Lunguț 330 Lei Programează-te
Dr. Ileana Raluca Nistor 300 Lei Programează-te
Dr. Ileana Raluca Nistor 400 Lei Programează-te
Dr. Ileana Raluca Nistor 450 Lei Programează-te
Dr. Ileana Raluca Nistor 150 Lei Programează-te
Dr. Ileana Raluca Nistor 500 Lei Programează-te

De ce Neurologie în Enayati Medical City

Enayati Medical City oferă servicii medicale de elită în prevenția, diagnosticarea și tratamentul neurologic.

Afecțiuni

În Enayati Medical City investigăm și tratăm o gamă largă de patologii, precum:

Accidentul vascular cerebral
Scleroza multiplă
Mielopatii (boli ale măduvei spinării)
Polineuropatii
Nevralgia de trigemen
Alte tulburări de mișcare (tremor, coree, distonie, sindromul picioarelor neliniștite, mioclonii etc)
Parkinsonism atipic și secundar
Miastenia gravis
Boala Parkinson
Afecțiuni ale coloanei vertebrale, hernia de disc, sciatica
Miopatii (boli ale mușchilor)
Afecțiuni ale nervilor cranieni
Migrena și alte tipuri de dureri de cap (cefalee)
Vertijul
Boala Alzheimer și alte tipuri de demențe
Sincope sau alte stări de pierdere ale conștienței (epilepsie)

Echipa Medicală

Alege medicul cel mai potrivit pentru tine și programează-te acum apelând 0219362 sau completând formularul de solicitare a programării de pe pagina medicului!

FURDU SITE

Neurologie

Șef lucrări Dr. Emilia Furdu Lunguț

Dr. Paul-Alexandru Findrihan

Neurologie

Dr. Paul Alexandru Findrihan

Dr. Raluca Nistor 01

Neurologie

Dr. Ileana Raluca Nistor

Despre afecțiuni neurologice

Accidentul vascular cerebral (AVC) poate fi de două tipuri: ischemic sau hemoragic. AVC ischemic se declanșează în momentul în care fluxul sanguin care irigă o anumită parte din creier este întrerupt sau mult redus, împiedicând creierul să primească oxigen și substanțe nutritive (în special glucoză). Ca urmare celulele creierului (neuroni), localizate în ariile cerebrale respective, pot suferi leziuni ireversibile (mor) în doar câteva minute. AVC hemoragic este consecința ruperii unui vas de sânge la nivel cerebral sau subarahnoidian, inundarea unei anumite părți a creierului cu sânge producând de asemenea moartea celulelor nervoase. Simptomele care pot indica un accident vascular cerebral sunt: dificultățile de a vorbi și/sau a-i înțelege pe ceilalți (disartrie, afazie), asimetrie facială, tulburări de sensibilitate (amorțeli, anestezie) la nivelul a membrelor superioare și/sau inferioare, scăderea forței musculare, pareze, tulburări de mers, coordonare și/sau echilibru, tulburări de vedere (scăderea bruscă a acuității vizuale la un singur ochi, afectarea câmpului vizual, vedere dublă), dureri intense de cap, diferite de cele resimțite în mod obișnuit, asociate eventual cu greață și vărsături etc.

Boala Parkinson este o afecțiune neurologică care afectează în mod special celulele din creier (substanța neagră) care produc dopamină, dar și alte celule producătoare de neurotransmițători precum serotonina, noradrenalina, acetilcolina. Simptomele pot fi motorii (lentoare – bradikinezie, creșterea tonusului muscular – rigiditate, tremor de repaus, instabilitate posturală) sau non-motorii (lipsa mirosului, secreție salivară abundentă sau exces de salivă printr-o deglutiție ineficientă, transpirații excesive, constipație, hipotensiune ortostatică – scăderea tensiunii arteriale la ridicarea în poziție verticală, depresie, anxietate, delir, demență) și pot să difere de la un pacient la altul sau în funcție de stadiul bolii.

Scleroza multiplă este o boală autoimună, inflamatorie, neurodegenerativă a sistemului nervos central (a creierului și a măduvei spinării) cu debut de obicei la vârste tinere, 20-40 de ani, care atacă teaca protectoare (mielina) ce acoperă prelungirile (axonii) celulelor nervoase (neuroni). În funcție de sediul leziunilor, simptomele pot fi foarte diferite, de aceea este considerată boala cu o mie de fețe. Un pacient poate prezenta, pe parcursul evoluției bolii, simptome precum: scăderea forței musculare, pareze, tulburări de sensibilitate, tulburări de vedere (scăderea acuității vizuale la un ochi, vedere dublă), pareze ale nervilor cranieni, tulburări de mers, de coordonare și echilibru, vertij, creșterea tonusului muscular (spasticitate), tulburări de control al sfincterelor (micțiuni imperioase, retenție acută de urină, incontinență pentru materiile fecale), tulburări de dinamică sexuală, oboseală cronică – fatigabilitate, depresie, anxietate. Aceste simptome pot să apară brusc și să dispară în timp complet sau parțial. 

Afecțiuni ale coloanei vertebrale – spondiloze, spondilodiscartroze, discopatii, compresii sau inflamații ale rădăcinilor nervilor spinali. 

Hernia de disc apare secundar rupturii inelului fibros care protejează discul localizat între vertebre. O hernie de disc, cel mai frecvent localizată la nivelul coloanei vertebrale lombare, apoi cervicale și în ultimul rând toracale, poate irita sau comprima o rădăcină nervoasă care părăsește măduva la acel nivel sau poate comprima măduva spinării. În funcție de sediul herniei, simptomatologia poate varia. În general apar dureri de intensitate mare, amorțeli sau alte tulburări de sensibilitate în teritoriul rădăcinii nervoase afectate sau deficit motor, accentuate de mișcare sau în anumite poziții.

Mielopatii – bolile măduvei spinării, pot fi inflamatorii (mielite – transverse sau longitudinale infecțioase, din scleroza multiplă sau alte boli autoimune), post-traumatice, compresive (tumori, hernii de disc, fracturi/tasări vertebrale), accidente vasculare ischemice (blocarea arterelor care irigă măduva), neurodegenerative (ataxii spinale ereditare sau dobândite, deficit de vitamina B12 etc).

Miopatii – boli musculare. Aici sunt incluse bolile inflamatorii autoimune – miozite, boli ereditare – distrofii musculare, miotonii.

Polineuropatii – afectarea mai multor nervi periferici în același timp, manifestată atât prin simptome senzitive, legate de percepții diferite ale sensibilităților (amorțeli, furnicături, înțepături, dureri, reducerea sau pierderea sensibilității) sau prin alterarea conducerii motorii, manifestată prin scăderi ale forței musculare. Simptomatologia este de obicei simetrică, bilaterală, afectând extremitățile membrelor (picior, mână). Se asociază frecvent cu diabetul zaharat, consumul de substanțe toxice – alcool, medicamente, boli autoimune, hipotiroidie, cancer.

Afecțiuni ale nervilor cranieni – în funcție de perechea de nervi cranieni afectată pot apărea: pierderi ale mirosului, scăderea vederii, vedere dublă, căderea unei pleoape, amorțeli și/sau dureri la nivelul unei jumătăți a feței, asimetrie facială, tulburări ale gustului, tulburări de înghițit (solide sau lichide), dificultăți în fonație și în articularea cuvintelor.

Nevralgia de trigemen – durere foarte violentă, invalidantă, cu debut brusc și adesea sfârșit la fel de brusc, localizată la nivelul feței, unilateral, în teritoriul de distribuție a uneia, a doua sau a trei ramuri ale nervului trigemen. Poate fi declanșată de anumiți factori numiți ”trigger”, precum deschiderea largă a gurii, mestecatul unor alimente tari, expunerea la curenți de aer rece etc. De obicei nu cedează la antialgice obișnuite, necesitând un tratament specific de ridicare a pragului de durere (nociceptiv).

Migrena și alte tipuri de dureri de cap (cefalee). Migrena se caracterizează printr-o durere pulsatilă ce cuprinde cel mai frecvent o jumătate a capului (hemicranie), care asociază greață și/sau vărsături. Vărsăturile ameliorează durerea, efortul fizic o agravează. În timpul crizei migrenoase pacientul este deranjat de lumină, de zgomote, preferând să se retragă într-o cameră întunecoasă și să doarmă. Alte tipuri de cefalee sunt: cefaleea de tensiune, cefaleea în ciorchine, nevralgia Arnold, cefaleea secundară sinuzitei, meningitei sau encefalitei, cefaleea secundară unui accident vascular hemoragic, hipertensiunii intracraniene sau unei tumori cerebrale.

Vertijul – amețeala, senzația că totul se mișcă în jur, asociind greață sau vărsături, frică, senzația de scufundare sau de cădere. Poate asocia neclaritatea imaginilor fixate cu privirea (nistagmus). Se poate agrava cu mișcarea capului, sau schimbarea poziției sau poate fi constant, indiferent de poziția capului. Poate asocia tulburare de echilibru, cu tendința de deviere laterală, sistematizat, spre aceeași parte (sindrom vestibular periferic) sau nesistematizat, cu deviere în orice direcție (sindrom vestibular central).

Alte tulburări de mișcare (tremor, coree, distonie, sindromul picioarelor neliniștite, mioclonii). Tremorul este cea mai frecventă tulburare de mișcare. Este o succesiune de mișcări ritmice, ce se repetă cu o anumită frecvență, afectând membrele superioare cel mai frecvent, pe cele inferioare, capul, bărbia, vocea etc. Poate să apară în repaus (când pacientul nu face nimic), să fie legat de o anumită postură (de exemplu menținerea membrelor superioare întinse în față, sau ținând în mână un obiect), sau să fie asociat unei mișcări voluntare (de exemplu mâncatul cu lingura, turnatul apei în pahar etc). Aceste trei tipuri de tremor se pot asocia în cadrul unei afecțiuni diferite de boala Parkinson numită Tremor esențial

Parkinsonism atipic și secundar – Un tablou clinic asemănător cu cel al bolii Parkinson, dar cu unele elemente suplimentare și altele  diferite poate defini un parkinsonism atipic, iar prezența anumitor cauze identificabile, precum intoxicația cu substanțe organofosforice sau mangan, istoricul de accidente vasculare cerebrale sau traumatisme cranio-cerebrale repetate, poate sugera un parkinsonism secundar. Neurologul este cel în măsură să stabilească aceste diagnostice.

Boala Alzheimer și alte tipuri de demențe, reprezintă boli neurodegenerative cu afectarea memoriei recente în mod special, a orientării temporospațiale, a atenției și concentrării, a limbajului, a funcțiilor cognitive înalte, dar și a celor vizuspațiale. Afecțiunea determină atrofierea creierului prin pierderea numerică și funcțională a celulelor nervoase (neuroni). Simptomele frecvente sunt conversațiile sau întâlnirile uitate, întrebări și răspunsuri mereu repetate, uitarea locului unde au fost lăsate obiecte sau punerea lor în locuri nepotrivite, uitarea numelor persoanelor din jur, rătăcirea într-un spațiu familiar, idei delirante (delir de gelozie, de persecuție, obsesia că cineva ascunde sau fură lucrurile), inversarea ritmului somn-veghe, agitația psihomotorie sau dificultatea de exprimare.

Miastenia gravis – constă în apariția unei oboseli musculare, secundară afectării transmiterii impulsurilor nervoase de la nervii periferici către mușchi. Este o boală autoimună, ce se caracterizează prin apariția unor anticorpi (anti acetilcolină și anti MUSK) care blochează receptorii de acetilcolină din membrana musculară, și astfel se blochează transmisia impulsului nervos, iar mușchii respectivi nu se mai contractă la întreaga capacitate. Poate afecta musculatura extremității cefalice (pleoape, mușchii extrinseci ai globilor oculari, musculatura care realizează masticația și deglutiția), musculatura membrelor sau chiar pe cea intercostală și diafragmul cu rol în respirație. De obicei simptomele de oboseală musculară, vedere dublă, căderea pleoapelor, dificultăți de mestecat și înghițit se accentuează spre seară. 

Sincope și alte pierderi ale stării de conștiență – pierderea stării de conștiență poate fi bruscă, fără simptome prevestitoare sau  precedată de stare de rău epigastric, amețeli, senzația de cap tubure, senzația iminentă de cădere sau tulburare de vedere, pacientul devenind palid, pierzând contactul cu mediul (nu mai vede, nu mai aude, nu mai răspunde la stimuli verbali sau fizici, nu își mai amintește nimic din episodul respectiv). Poate prezenta convulsii, relaxare sfincteriană sau mușcarea limbii. Revenirea la starea de conștiență se poate produce rapid, după câteva secunde și fără a prezenta alte tulburări sau poate dura mai mult și revenirea la starea de conștiență să fie una treptată (stare postcritică). 

 

Simptome care necesită vizita la un medic neurolog

Printre simptomele care necesită o vizită pentru consult la un medic neurolog se numără durerile de cap, amețeala nelegată de schimbarea poziției capului, vederea dublă, tulburările de sensibilitate, deficitele motorii, durerile musculare, durerile lombare sau cervicale iradiate sau nu pe un membru inferior sau superior, slăbiciunea musculară, pierderile stării de conștiență, stările confuzionale, tulburările de limbaj sau de fonație, vorbire sau deglutiție, tulburările de memorie, lentoarea în mișcări, tremorul sau alte mișcări involuntare, tulburările de mers și de echilibru,  modificările tonusului muscular etc.

 

Cum se desfășoară o consultație la medicul neurolog?

Consultația la neurologie debutează cu anamneza, o discuție între medicul neurolog și pacient. În această fază se va stabili istoricul medical al pacientului, antecedentele familiale, dar și simptomele cu care se confruntă acesta și care l-au adus la consult. Urmează consultul neurologic propriu-zis în cadrul căruia vor fi examinați: nervii cranieni, funcțiile motorii, coordonarea, mersul, reflexele osteotendinoase, cutanate și patologice, sensibilitățile, limbajul, vorbirea, coloana vertebrală, gradul de orientare în timp și spațiu. Apoi i se vor prezenta pacientului concluziile examinării, suspiciunea de diagnostic, eventuale investigații ce ar putea fi necesare pentru completarea diagnosticului și tratamentul. Schema terapeutică farmacologică sau non-farmacologică (recuperare medicală, neurochirurgie etc) se stabilește de comun acord cu pacientul și ținând cont de medicația concomitentă și de afecțiunile asociate ale acestuia.

 

Diagnosticul

Diagnosticul stabilit de medicul neurolog poate fi unul preliminar sau final în urma unei consultații. Investigațiile suplimentare pot fi imagistice de tip radiografie, ecografie Doppler a vaselor cervico-cerebrale, tomografie computerizată (CT) sau rezonanță magnetică (IRM) fără sau cu substanță de contrast și/sau analize de laborator (sânge, lichid cefalorahidian, urină) sau electrofiziologice (electromiografie, viteze de conducere nervoasă, potențiale evocate, electroencefalogramă) ele putând ajuta medicul să ajungă la diagnosticul de certitudine și la cauzele care au condus la apariția acelei afecțiuni. 

 

Consulturi interdisciplinare

Pacientul cu o afecțiune neurologică prezintă de obicei și alte afecțiuni asociate, unele dintre ele putând fi chiar cauzatoare de boli neurologice. De aceea, în afară de neurolog,  o echipă de medici specialiști în alte domenii medicale este adesea extrem de utilă în gestionarea rapidă a unui caz neurologic complex.

În cadrul Enayati Medical City puteți beneficia de consulturi interdisciplinare (cardiologie, recuperare medicală, medicină internă, diabet și nutriție, endocrinologie, imunologie, hematologie, ortopedie, neurochirurgie, chirurgie vasculară, radiologie intervențională, imagistică, geriatrie, psihiatrie etc) pentru a gestiona cât mai rapid și mai eficient toate afecțiunile de care suferiți. Pentru ușurința  stabilirii traseului medical cel mai eficient ar fi să apelați la un concierge doctor, care vă va ghida competent către specialiștii de care aveți nevoie.