Inima este un organ extrem de important pentru om și trebuie tratată și îngrijită ca atare. Dacă știi că ai semne care ar putea indica prezența unei boli cardiovasculare, atunci este recomandat să accesezi acest ghid pentru consultul la cardiologie. Un studiu arată că 80% din atacurile de cord premature și accidentele vasculare pot fi prevenite. Înțelegerea factorilor de risc poate fi un punct cheie pentru a menține inima sănătoasă.
Ghid consult de cardiologie
Trebuie să apelezi la un medic cardiolog? Acesta se ocupă de tratarea sistemului cardiovascular. Cardiologii sunt calificați să trateze atacurile de cord, insuficiența cardiacă, bolile valvelor cardiace, aritmia și hipertensiunea arterială. Cardiologii lucrează în spitale, precum și în cabinete private.
Pentru a pune un diagnostic, cardiologii pot face examinări fizice sau teste – cum ar fi electrocardiograma (EKG), analize de sânge, teste de efort – precum și interpretarea testelor. De asemenea, aceștia pot prescrie medicamente, pot recomanda modificări ale stilului de viață, cum ar fi dieta, exercițiile fizice, reducerea nivelului de stres și gestionarea greutății.
Pacientul trebuie să meargă la consultul de cardiologie cu un dosar medical ce cuprinde analizele de sânge, în special pentru ca medicul să observe nivelul colesterolului. De asemenea, trebuie să prezinte lista afecțiunilor, în cazul în care există. De asemenea, dacă a suferit un infarct miocardic sau un accident vascular celebral, atunci trebuie să aibă și o copie a fișelor medicale anterioare.
Medicul de familie este cel mai indicat pentru a-ți sugera ce documente trebuie să prezinți la un consult cardiologic. Urmează programarea propriu-zisă și prezentarea fizică la medic.
Ce investigații îți recomandă un medic cardiolog
Este foarte important de știut că în domeniul medicinei cardiovasculare un consult este necesar în stadiul incipient al tratamentului. Bolile pot fi depistate cu ajutorul unor investigații neinvazive, precum electrocardiograma (EKG) sau ecografia.
Cardiologul va discuta cu pacientul pentru a afla mai multe despre simptomele pe care le are și obiceiurile de zi cu zi. De asemenea, va efectua mai multe teste pentru a identifica afecțiunile cardiovasculare. Testele pot include:
EKG (electrocardiogramă) – poate arăta cât de repede bate inima, indiferent dacă ritmul bătăilor inimii este constant sau neregulat;
Ecografie – se folosește pentru a vizualiza organele și țesuturile din interiorul corpului pacientului prin intermediul unui aparat care emite și recepționează ultrasunete;
Biopsie cardiacă – este o procedură invazivă pentru detectarea bolilor de inimă și implică utilizarea unui bioptom (pensă de biopsie folosită în special în cateterismul cardiac) pentru a obține o mică bucată de țesut muscular cardiac care este trimis la laborator pentru analiză.
Test de efort – se realizează în două moduri: la cicloergometru (bicicletă) și la covor rulant (banda de alergat). Durata este de 9-15 minute și se oprește în momentul în care apar simptomele sugestive (durere anginoasă, dispnee), la scăderea sau creșterea excesivă a tensiunii arteriale sau a frecvenței cardiace.
Testele vor evalua sănătatea generală a inimii. După ce cardiologul analizează rezultatele testelor, va diagnostica afecțiunea și va recomanda un plan de tratament. Printre afecțiunile cardiologice comune se numără bolile cardiace congenitale, bolile coronariene și bolile vasculare.
Planurile de tratament pot include rețete sau sfaturi privind dieta și schimbările în stilul de viață. Afecțiunile mai grave pot necesita intervenții chirurgicale pe cord deschis, operații cardiace moderne pe cord bătând (se implementează by-pass aorto-coronarian) sau operații minim invazive.
Surse: webmd.com, mayoclinic.org
