Accidentul vascular cerebral (AVC) este o afecțiune neurologică ce afectează creierul. AVC poate fi ischemic sau hemoragic. AVC ischemic se produce în momentul în care alimentarea cu sânge a unei zone din creier a fost întreruptă sau mult redusă, prin blocarea unei artere, cel mai frecvent printr-un cheag de sânge, împiedicând astfel țesutul cerebral dependent de acea arteră să primească substanțe nutritive și, mai ales, oxigen și glucoză.
Efectul? Celulele cerebrale (neuronii) din regiunea cerebrală afectată vor muri în scurt timp (infarct cerebral).
Sunt și cazuri în care unii pacienți prezintă numai o întrerupere temporară a alimentării cu sânge a unui segment al creierului, situație care nu produce leziuni de durată, simptomele fiind total reversibile, iar acest tip de AVC se numește accident ischemic tranzitor (AIT). Deși pare neimportant, este considerat un „pre-AVC”, respectiv un semnal de alarmă, pacientul fiind astfel avertizat că ar putea suferi în viitor o formă mult mai gravă de AVC ischemic.
AVC hemoragic se produce în momentul în care un vas de sânge de la nivel cerebral se rupe, iar sângele părăsește acel vas și invadează o parte din creier, distrugând neuronii din regiunea creierului afectată de hemoragie.
Accidentul vascular cerebral este o urgență neurologică, putând evolua cu instalarea unor deficite grave (motorii, senzitive, vizuale, de vorbire de coordonare și echilibru) și de aceea necesită un tratament imediat, pentru ca viața pacientului să fie salvată, iar deficitele neurologice să fie reduse cât mai mult posibil. Dacă pacientul primește din timp tratamentul specific și îngrijirile necesare, atunci poate fi prevenită dizabilitatea pe termen lung secundară unui AVC.
Accidentul Vascular Cerebral – cele mai comune simptome
Dacă întâlniți pe cineva care a suferit sau care tocmai instalează un AVC, atunci trebuie să vă dați seama de aceste simptome caracteristice pentru a putea acționa cât mai rapid, pentru a-i salva viața și pentru a-i reduce riscurile dezvoltării unor dizabilități.
Așadar, printre simptomele AVC-ului se numără:
- Dificultăți de pronunție, de vorbire și/sau de înțelegere a limbajului (afazie);
- Pareza facială (asimetria feței) sau tulburări de sensibilitate la nivelul feței;
- Scăderea forței musculare, imposibilitatea mobilizării (pareze) sau tulburări de sensibilitate (amorțeli, anestezie) la nivelul membrelor superioare sau inferioare;
- Tulburări de vedere la unul dintre ochi, brusc instalate;
- Cefalee cu debut acut, severă și care poate fi însoțită de amețeli, vărsături și/sau de pierderea conștienței;
- Tulburări de echilibru, coordonare și nesiguranță la mers;
- Vedere dublă (diplopie).
În momentul în care ați sesizat unul dintre aceste simptome, atunci trebuie să apelați de urgență la un medic sau, de preferat, să sunați la 112, pentru a se putea interveni în cel mai scurt timp. Există tratamente specifice care pot fi administrate într-un serviciu de neurologie, imediat după ce pacientul a suferit accidentul vascular cerebral și de aceea reacția dvs. cât mai rapidă este salvatoare.
În cazul în care există suspiciunea unui accident vascular cerebral (AVC), trebuie acționat în maximum 4 ore de la debutul simptomelor. De aceea trebuie notată ora la care au debutat simptomele, iar această informație, extrem de importantă, trebuie să îi fie comunicată medicului neurolog, împreună cu alte date referitoare la tratamentele concomitente și comorbidități, pentru ca acesta să poată alege cea mai potrivită variantă de tratament. Toate formele de AVC se tratează medicamentos, de urgență. Uneori este necesară și o intervenție de chirurgie vasculară sau neurochirurgicală.
Care sunt factorii de risc pentru producea unui AVC?
Factorii legați de stilul de viață: dietă necorespunzătoare, obezitate, sedentarism, fumat, consumul de alcool, stresul.
Factorii medicali: fibrilația atrială, ateromatoza vaselor cervico-cerebrale, hipertensiunea arterială, valvulopatiile, valorile crescute ale colesterolului sau ale trigliceridelor serice, diabetul zaharat, infarctul miocardic, istoricul personal de AIT, malformațiile vasculare cerebrale, afecțiunile hematologice, istoricul familial de AVC, anumite terapii concomitente și mai recent infecția cu SARS CoV-2 (COVID-19) etc.
De asemenea, mai sunt și alți factori asociați cu apariția AVC-ului: vârsta (persoanele cu vârsta de peste 60 de ani au un risc mai crescut decât tinerii), sexul, menopauza.
Cum se tratează AVC-ul?
Tratamentul va ține întotdeauna cont de tipul de AVC, pentru diagnosticul de certitudine fiind necesar un examen imagistic – tomografie computerizată cerebrală (CT) sau examen prin rezonanță magnetică (IRM).
În cazul unui AVC ischemic, dacă nu există contraindicații, se poate administra, în spital, în primele maximum 4,5 ore de la debutul simptomatologiei, un tratament medicamentos în regim de urgență, care își propune dizolvarea trombilor (cheagurilor de sânge) și restabilirea fluxului sangvin prin arterele cerebrale prin care circulația sângelui a fost întreruptă.
De asemenea, în cazul în care această metodă de tratament nu este posibilă, din diverse motive, se poate tenta extracția cheagului de sânge prin trombectomie mecanică (endovasculară), dacă acesta este localizat într-o arteră accesibilă și ar putea afecta semnificativ funcțiile creierului.
În ceea ce privește AVC-ul hemoragic, este important ca medicul să controleze cauzele care au condus la producerea AVC-ului, limitând astfel respectiva hemoragie. Uneori ar putea fi necesară intervenția neurochirurgicală.
Pentru a obține rezultate cât mai bune, ameliorarea cât mai rapidă a simptomatologiei și pentru reducerea dizabilității, tratamentele medicamentoase și/sau chirurgicale se asociază cu tratamente non-farmacologice de recuperare medicală a deficitelor (kinetoterapie, fizioterapie, masaj terapeutic, hidroterapie, logopedie) precum și cu tratamente cronice, de lungă durată, de profilaxie secundară a AVC, recomandate de către medic, pentru reducerea factorilor de risc. Sunt utile controale periodice.
Alte surse: webmd.com, mayoclinic.org
