Sursa foto: freepik.com
Astmul bronșic este o boală cronică inflamatorie care afectează capacitatea de a respira. Poate varia de la manifestări ușoare până la crize serioase care pun viața în pericol. Descoperă din acest articol tot ce trebuie să știi despre astm: simptome prin care se caracterizează, tipuri, metode de diagnostic, opțiuni de tratament, precum și metode prin care îl poți preveni.
Ce este astmul bronșic?
Astmul bronșic este o afecțiune cronică a căilor respiratorii, caracterizată prin inflamație și îngustarea bronhiilor (tuburile care transportă aerul în plămâni). Boala face ca pereții bronhiilor să devină inflamați și sensibili, reacționând puternic la anumiți stimuli. Astmul poate varia în intensitate de la ușor la sever, iar simptomele pot fi episodice sau constante. Deși nu poate fi vindecat, majoritatea pacienților pot duce o viață normală cu un tratament adecvat.
Cauzele astmului bronșic
Cauzele exacte ale astmului bronșic nu sunt pe deplin cunoscute. Totuși, cercetările sugerează că este rezultatul unei combinații complexe de factori genetici și de mediu. Factorii genetici predispun anumite persoane la dezvoltarea astmului, în special dacă există antecedente familiale de alergii sau astm. Totodată, expunerea la alergeni (polen, acarieni, mucegai), la poluanți atmosferici sau la fumul de țigară poate declanșa boala sau îi poate agrava simptomele. Infecțiile respiratorii din copilărie pot contribui de asemenea la creșterea riscului de astm.
Factori de risc
Factorii de risc pentru dezvoltarea astmului includ:
- genetica (antecedente familiale de astm sau alergii)
- expunerea la alergeni
- fumatul pasiv, mai ales în copilărie
- poluarea aerului (persoanele care locuiesc sau lucrează în zone urbane au un risc mai mare)
- infecții respiratorii, în special în copilărie
- obezitatea
Tipuri de astm
Există mai multe tipuri de astm, fiecare cu cauze și declanșatori specifici.
Astm alergic
Astmul alergic este cauzat de o reacție a sistemului imunitar la anumiți alergeni, de exemplu polenul, părul de animale, acarienii și mucegaiul. În acest tip de astm, expunerea la alergenii specifici declanșează o reacție inflamatorie în căile respiratorii, care determină îngustarea acestora. În general este sezonier, fiind mai frecvent în perioadele în care polenul este prezent în aer. Fă-ți o consultație la alergologie pentru a identifica factorii declanșatori și pentru a primi un plan de desensibilizare!
Astm non-alergic
Astm non-alergic este declanșat de factori iritanți care nu sunt alergeni, cum ar fi fumul de țigară, poluanții atmosferici, aerul rece, infecțiile respiratorii sau stresul. Spre deosebire de astmul alergic, nu este legat de o reacție alergică, ci de o sensibilitate crescută a căilor respiratorii la acești factori.
Astmul copilăriei
Astmul bronșic la copii se manifestă prin tuse persistentă (mai ales noaptea) și dificultăți de respirație în timpul activităților fizice. Factorii de risc includ antecedentele familiale de astm, expunerea la alergeni și infecțiile respiratorii. Deși mulți copii depășesc simptomele odată cu vârsta, alții continuă să aibă astm și în viața adultă. Dacă suspectezi că cel mic suferă de astmul copilăriei, fă o programare la pediatrie!
Astm ocupațional
Astmul ocupațional apare ca rezultat al expunerii la substanțe iritante la locul de muncă. În general, este vorba de praf, substanțe chimice, fum sau gaze toxice. Este întâlnit des în domenii precum construcțiile, industria chimică și agricultură. Simptomele se pot ameliora în timpul zilelor libere sau concediilor, dar revin la expunerea repetată.
Astm cardiac
Astmul cardiac nu este o formă de astm bronșic, ci o afecțiune cauzată de insuficiența cardiacă. Deși simptomele sunt similare, apar din cauza acumulării de lichid în plămâni (edem pulmonar) cauzată de funcționarea deficitară a inimii, care nu poate pompa sângele în mod eficient. Drept urmare, necesită un tratament specific pentru cauza cardiacă, nu pentru inflamația căilor respiratorii.
Astm bronșic: simptome și semne
Simptomele astmului pot varia în intensitate, fiind mai ușoare în unele zile și mai severe în altele, în funcție de expunerea la factorii declanșatori, și includ:
- dificultăți de respirație
- șuierături în piept (wheezing)
- tuse persistentă (în special noaptea sau dimineața devreme)
- senzația de strângere în piept
Cum se manifestă crizele de astm și ce trebuie să faci
Crizele de astm se manifestă prin agravarea bruscă a simptomelor: respirație dificilă, șuierături pronunțate, tuse persistentă și senzația acută de strângere în piept. În timpul unei crize de astm bronșic, persoana afectată poate simți că nu primește suficient aer, ceea ce o determină adesea să adopte o poziție specifică pentru a facilita respirația. Poziția bolnavului în criza de astm bronșic, cunoscută sub numele de „poziția tripod”, implică sprijinirea mâinilor pe o suprafață fixă pentru a reduce efortul respirator.
Este important ca în aceste momente să se folosească un inhalator de urgență (bronhodilatator) conform instrucțiunilor medicului. Referitor la cât durează o criză, aceasta poate varia de la câteva minute la câteva ore. Dacă simptomele nu se ameliorează după utilizarea inhalatorului sau dacă se agravează, solicită imediat ajutor medical.
Metode de diagnostic
Pentru început, medicul îți va cere detalii despre istoricul medical și simptomele pe care le experimentezi. Un test folosit des pentru diagnosticare este spirometria. Acesta măsoară capacitatea pulmonară și fluxul de aer prin căile respiratorii, ajutând la determinarea gradului de obstrucție. O altă investigația utilă este testul de provocare bronșică, unde pacientul inhalează o substanță iritantă pentru a vedea cum reacționează plămânii. De asemenea, se recomandă măsurarea fluxului expirator de vârf, care evaluează variațiile capacității respiratorii. În unele cazuri sunt utile testele alergologice, pentru a identifica alergenii declanșatori. Radiografiile sau tomografiile pulmonare pot fi recomandate pentru a exclude alte afecțiuni pulmonare. Pentru o evaluare completă și un plan de tratament personalizat, fă-ți o programare la pneumologie!
Persoanele cu astm bronșic sever pot beneficia de pensie de handicap, dacă boala le afectează semnificativ capacitatea de muncă și viața de zi cu zi. Obținerea unui certificat de handicap pentru astm bronșic presupune evaluarea medicală și documente care să ateste severitatea afecțiunii.
Complicații
Complicațiile astmului bronșic pot include:
- insuficiența respiratorie acută
- infecții respiratorii mai frecvente
- afectarea permanentă a căilor respiratorii, care poate duce la o obstrucție respiratorie constantă
Opțiuni de tratament pentru astm bronșic
Tratamentul pentru astm bronșic are ca scop reducerea inflamației căilor respiratorii, controlul simptomelor și prevenirea crizelor. Opțiunile de tratament includ medicamente de control pe termen lung, medicamente de urgență, imunoterapie și modificări ale stilului de viață.
Medicamentele de control pe termen lung sunt administrate zilnic pentru a preveni apariția simptomelor. Includ corticosteroizi inhalatori, bronhodilatatoare cu acțiune prelungită și modificatori ai leucotrienelor. Schema de tratament pentru astm bronșic trebuie respectată cu strictețe pentru a menține inflamația sub control și a reduce frecvența crizelor.
Medicamentele de urgență includ bronhodilatatoare cu acțiune rapidă, administrate prin spray inhalator pentru astm (puf), folosit pentru a relaxa rapid musculatura căilor respiratorii. În unele cazuri, se pot folosi și siropuri pentru astm pentru a calma simptomele.
Mai departe, imunoterapia este o metodă de tratament pentru astmul alergic. Scopul său este să desensibilizeze organismul față de alergenii declanșatori, cum ar fi polenul sau praful.
În ceea ce privește îmbunătățirea stilului de viață, se recomandă evitarea factorilor declanșatori, efectuarea de exerciții fizice și adoptarea unei diete sănătoase. În unele cazuri, pacienții pot încerca și leacuri bătrânești pentru astm bronșic, însă acestea trebuie utilizate cu precauție. Este important să urmezi întotdeauna schema de tratament indicată de specialist și să îi ceri sfatul înainte de a încerca orice remediu natural.
În cadrul secției de Medicină Internă de la Enayati Hospital, tratamentul astmului bronșic este abordat printr-o strategie multidisciplinară, adaptată nevoilor individuale ale fiecărui pacient. Echipa medicală, formată din specialiști cu experiență, utilizează tehnologii moderne și protocoale actualizate pentru a asigura un management eficient al afecțiunii.
Cum poate fi prevenit astmul?
Chiar dacă astmul nu poate fi complet prevenit, există câteva măsuri care pot reduce riscul apariției simptomelor și pot ajuta la prevenirea crizelor:
- evitarea alergenilor
- evitarea expunerii la fumat
- evitarea zonelor cu nivel ridicat de poluare și utilizarea unui purificator de aer în locuință
- întărirea sistemului imunitar
- gestionarea stresului
- imunoterapia
În concluzie, astmul bronșic este o afecțiune care poate afecta puternic calitatea vieții, însă, cu un management potrivit, pacienții pot duce o viață normală. Pentru a controla eficient boala sunt importante diagnosticarea precoce și respectarea unui plan de tratament personalizat. În același timp, este important să eviți factorii declanșatori pentru a reduce frecvența și intensitatea crizelor.
Ai nevoie de un #SuperMedic? Vino în Enayati Medical City!
Sună acum la 021 9362 sau completează formularul de contact.
Disclaimer: Acest articol are scop informativ și nu trebuie folosit pentru a înlocui sfaturile medicale profesioniste. Tratamentul și prevenția astmului pot varia în funcție de fiecare individ. Este important să discuți cu un medic înainte de a începe orice tratament.
Surse:
- “Asthma: Types, Causes, Symptoms, Diagnosis & Treatment.” Cleveland Clinic, 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/6424-asthma. Accesat la 21 noiembrie 2024.
- “Bronchial Asthma.” Deutsches Ärzteblatt International, 2008, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2696883/, https://doi.org/10.3238/arztebl.2008.0385. Accesat la 21 noiembrie 2024.
- “Bronchial Asthma.” WebMD, 2007, www.webmd.com/asthma/bronchial-asthma. Accesat la 21 noiembrie 2024.
