Apneea de somn este o tulburare frecventă, dar care deseori rămâne nediagnosticată. Persoanele care suferă de această problemă experimentează pauze repetate în respirație, ceea ce duce la un somn fragmentat și neodihnitor. Descoperă din acest articol tot ce trebuie să știi despre apneea în somn: cauze și factori de risc, simptomele prin care se caracterizează, cum se stabilește diagnosticul, precum și opțiunile de tratament disponibile pentru a gestiona eficient această condiție.
Ce este apneea în somn?
Apneea în somn este o tulburare de somn serioasă caracterizată prin oprirea temporară a respirației în mod repetat în timpul somnului. Acest proces are loc atunci când căile respiratorii superioare se blochează parțial sau complet, cauzând o reducere sau întrerupere totală a fluxului de aer. Când acest lucru se întâmplă, nivelul de oxigen din sânge scade, declanșând un răspuns automat din partea creierului, care trimite semnale pentru a restabili respirația. Aceste semnale duc la treziri scurte, de obicei neconștientizate, pentru a redeschide căile respiratorii.
În timpul nopții, aceste pauze în respirație pot apărea de zeci de ori și împiedică ciclurile normale de somn profund. Din cauza acestor întreruperi, persoanele cu apnee în somn nu reușesc să obțină somnul odihnitor necesar. Acest lucru duce la oboseală excesivă pe timpul zilei, probleme de concentrare și iritabilitate. Pe termen lung, dacă apneea rămâne netratată, poate crește riscul de hipertensiune arterială, boli de inimă și accident vascular cerebral.
Tipuri de apnee în somn
Apneea de somn obstructivă
Apneea de somn obstructivă este cel mai comun tip de apnee în somn. Apare atunci când mușchii din partea din spate a gâtului se relaxează în timpul somnului. Acest lucru provoacă blocarea parțială sau totală a căilor respiratorii, împiedicând fluxul de aer. Persoanele afectate se trezesc de multe ori pe parcursul nopții pentru a restabili respirația normală. Apneea obstructivă este asociată cu un risc crescut de hipertensiune arterială, boli de inimă, diabet de tip 2 și oboseală excesivă în timpul zilei.
Apneea de somn centrală
Apneea de somn centrală este mai puțin frecventă decât cea obstructivă. Apare atunci când creierul nu trimite semnalele corecte către mușchii care controlează respirația. Spre deosebire de apneea obstructivă, nu există o blocare fizică a căilor respiratorii, dar lipsa semnalelor de la creier face ca respirația să se oprească temporar. Persoanele cu apnee centrală se trezesc des cu o senzație de sufocare. Acest tip de afecțiune este întâlnită frecvent la persoanele care suferă de afecțiuni cardiace, boli neurologice sau consumă anumitor medicamente opioide.
Sindromul complex de apnee de somn
Sindromul complex de apnee de somn este o combinație de apnee obstructivă și centrală. Apare atunci când o persoană care a fost diagnosticată cu apnee obstructivă de somn dezvoltă apnee centrală după începerea tratamentului. Acest tip de apnee combină caracteristicile ambelor forme și poate necesita modificări ale tratamentului. Gestionarea sindromului complex poate implica dispozitive de ventilare mai avansate pentru a echilibra respirația și a menține o oxigenare adecvată.
Cauzele apneei în somn
Apneea în somn poate fi declanșată de o varietate de cauze care afectează atât fluxul de aer, cât și controlul respirației.
În cazul apneei obstructive cauza principală este relaxarea excesivă a mușchilor din partea posterioară a gâtului. Acești mușchi sprijină structuri precum palatul moale și uvula, iar atunci când se relaxează în mod exagerat, căile respiratorii se îngustează sau se blochează complet, împiedicând aerul să circule liber. Alte cauze includ structuri anatomice care îngustează căile respiratorii (sept nazal deviat, amigdalele sau adenoidele mărite), precum și excesul de greutate, care adaugă presiune suplimentară asupra căilor respiratorii.
În cazul apneei centrale, problema este de natură neurologică. Astfel, creierul nu reușește să transmită semnalele necesare către mușchii care controlează respirația. În această situație, tulburarea poate fi cauzată de afecțiuni precum insuficiența cardiacă, boli neurologice (de exemplu, scleroza laterală amiotrofică) sau utilizarea opioidelor, care afectează controlul respirației.
Factori de risc
Anumiți factori de risc pot crește probabilitatea de a dezvolta apnee în somn:
- exces de greutate
- circumferința mare a gâtului
- consumul de alcool sau sedative
- fumatul
- istoricul familial de apnee în somn
- vârsta înaintată
- afecțiuni cardiace (insuficiență cardiacă, fibrilație atrială)
- utilizarea medicamentelor opioide
- diabetul de tip 2
Simptomele apneei în somn
Semnele pot varia semnificativ în funcție de severitatea și tipul de apnee în somn. Simptomele cele mai evidente sunt sforăitul puternic (specific apneei obstructive) și opriri temporare ale respirației urmate de treziri bruște cu senzația de sufocare sau gâfâit.
Alte simptome comune includ:
- oboseala excesivă în timpul zilei, chiar și după o noapte completă de somn
- dificultăți de menținere a somnului sau insomnie
- trezirea cu gura uscată sau dureri în gât
- dureri de cap matinale
În plus, apneea în somn poate afecta capacitatea de concentrare, poate provoca probleme de memorie și poate duce la iritabilitate sau depresie. Alte semne asociate includ transpirațiile nocturne și senzația de epuizare la trezire.
Apnee în somn la copii și bebeluși
Simptomele apneei în somn la copii și bebeluși pot fi mai subtile. În cazul apneei în somn la bebeluși, semnele pot include pauze respiratorii observate, somn agitat sau dificultăți în a dormi în poziții normale. La copii, apneea poate cauza hiperactivitate, probleme de concentrare la școală și un randament academic scăzut.
Apnee în somn la vârstnici
Apneea în somn la vârstnici este frecventă, însă este deseori nediagnosticată din cauza simptomelor care pot fi atribuite altor probleme de sănătate asociate cu înaintarea în vârstă. La seniori, apneea obstructivă este de obicei legată de pierderea tonusului muscular din gât și excesul de greutate. Acest lucru poate agrava afecțiuni preexistente precum hipertensiunea arterială, insuficiența cardiacă sau aritmiile. Insomnia, prezentă adesea la vârstnici, agravează efectele apneei în somn, creând un cerc vicios de oboseală cronică și risc crescut de boli cardiovasculare și accidente vasculare cerebrale. Mai mult, somnul insuficient poate crește riscul de căderi și accidente.
Cum se diagnostichează apneea în somn?
Apneea în somn este diagnosticată printr-o combinație de evaluări clinice, istoricul pacientului și teste specializate. Medicul de familie va începe prin a pune întrebări legate de simptomele pe care le prezinți și istoricul medical și familial, care pot oferi indicii suplimentare. Dacă ai nevoie de o evaluare detaliată, poți face o consultație la pneumologie, medicul fiind specializat în afecțiuni ale sistemului respirator.
Pentru confirmarea diagnosticului, cele mai utilizate teste sunt studiile de somn. Un test standard este polisomnografia, care monitorizează în timpul nopții activitatea cardiacă, respiratorie, nivelul de oxigen din sânge, mișcările corpului și activitatea cerebrală. Testul este realizat într-un laborator de somn și este considerat „standard de aur” pentru diagnostic.
O programare la ORL este necesară atunci când se suspectează că apneea în somn este cauzată de obstrucții în căile respiratorii superioare, cum ar fi nasul, gâtul sau laringele. Medicul poate evalua dacă există factori anatomici care contribuie la blocarea fluxului de aer, cum ar fi un sept nazal deviat, amigdale mărite, adenoide sau alte anomalii structurale. În funcție de evaluare, specialistul ORL poate recomanda tratamente, intervenții chirurgicale sau alte soluții pentru a îmbunătăți respirația în timpul somnului.
O altă opțiune de diagnostic este testarea la domiciliu. Aceasta implică utilizarea unor dispozitive portabile pentru a măsura ritmul cardiac, fluxul de aer și nivelul de oxigen din sânge. Metoda este mai puțin complexă, dar nu este recomandată pentru formele severe sau pentru diagnosticarea apneei centrale. În caz de suspiciune de apnee centrală, este recomandată o consultație la neurologie pentru o evaluare mai amănunțită.
În funcție de rezultatele obținute până acum, poate fi recomandată și consultarea unui medic cardiolog pentru a exclude complicații cardiovasculare asociate cu apneea în somn. Tulburarea poate pune o presiune suplimentară pe sistemul cardiovascular, iar un cardiolog va evalua starea inimii și a vaselor de sânge, efectuând teste suplimentare. Aceste investigații sunt importante pentru a preveni riscul de atac de cord, accident vascular cerebral sau alte afecțiuni grave care pot fi agravate de apneea netratată.
Tratamentul apneei în somn
Tratamentul apneei în somn depinde de tipul și severitatea afecțiunii. Pentru formele ușoare, modificările stilului de viață pot fi suficiente. Pierderea în greutate, renunțarea la fumat și evitarea consumului de alcool sau sedative pot fi de folos în gestionarea tulburării.
Unul dintre cele mai eficiente tratamente pentru apneea obstructivă în somn este utilizarea unui dispozitiv de presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP). Aparatul furnizează aer sub presiune printr-o mască purtată în timpul somnului, menținând astfel căile respiratorii deschise. Pentru apneea centrală sau mixtă se recomandă dispozitive de ventilație servo-adaptivă (ASV).
În cazurile severe sau când alte tratamente nu funcționează, pot fi necesare intervenții chirurgicale. Se recomandă în acest sens îndepărtarea țesuturilor excesive din gât, repoziționarea maxilarului sau implantarea de stimulatoare nervoase pentru a preveni colapsul căilor respiratorii. Pentru seniorii cu apnee severă, internarea la geriatrie în cadrul Enayati Hospital poate fi recomandată pentru monitorizare și tratament adecvat.
În concluzie, apneea în somn este o afecțiune gravă, dar tratabilă, care afectează calitatea somnului și poate avea complicații semnificative asupra sănătății. Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat sunt importante pentru a preveni riscuri majore, cum ar fi bolile cardiovasculare și oboseala excesivă.
Ai nevoie de un #SuperMedic? Vino în Enayati Medical City!
Sună acum la 021 9362 sau completează formularul de contact.
Disclaimer: Acest articol este oferit exclusiv în scop educativ și nu este destinat să substituie sfaturile medicale profesionale. Pentru o evaluare și recomandări personalizate, este important să consulți un medic.
Surse:
- “Sleep Apnea – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2024, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sleep-apnea/symptoms-causes/syc-20377631. Accesat la 9 octombrie 2024.
- “Sleep Apnea: What It Is, Causes, Symptoms & Treatment.” Cleveland Clinic, 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/8718-sleep-apnea. Accesat la 9 octombrie 2024.
- “Sleep Apnea: Everything You Need to Know.” WebMD, 2006, www.webmd.com/sleep-disorders/sleep-apnea/sleep-apnea. Accesat la 9 octombrie 2024.
