Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) este una dintre cele mai frecvente afecțiuni pulmonare pe care le întâlnim la adulții de peste 45 de ani, fiind a treia cauză de mortalitate la noi în țară după bolile cardiovasculare și cancere.
BPOC este o boală pulmonară care face dificilă respirația, fiind o afecțiune pulmonară cronică care se caracterizează prin obstrucția persistentă și progresivă a fluxului de aer în plămâni. La persoanele care suferă de BPOC, căile respiratorii (tuburile ramificate care transportă aerul în plămâni către alveole) se îngustează și pot fi înfundate cu mucus. De asemenea, și sacii de aer, denumiți medical alveolele pulmonare, pot fi deteriorați, schimbul de oxigen fiind îngreunat și alterat.
Așa cum îi spune și numele, bronhopneumopatia cronică obstructivă este o boală cronică care evoluează progresiv, care cu un tratament adecvat poate avea o evoluție staționară, cu simptome minime, ameliorate.
Care sunt cauzele apariției bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC)?
Pentru a înțelege cum apare bronhopneumopatia cronică obstructivă, este important să înțelegem cum funcționează plămânii. În mod normal, aerul pe care îl respirăm trece de la nas și gură prin căile respiratorii până la micii saci de aer din plămâni, numiți „alveole”. În sacii de aer, oxigenul trece prin pereții sacilor de aer în fluxul sanguin, iar dioxidul de carbon trece în sens invers, din fluxul sanguin și înapoi în alveole, fiind apoi eliminat prin expirație.
BPOC este o boală pulmonară cauzată de inhalarea de gaze și particule iritante timp de mulți ani. Cea mai frecventă cauză a BPOC este fumatul, deși expunerea pasivă la tutun (adică fumatul pasiv) sau inhalarea altor gaze (de exemplu, focurile interioare neventilate, poluarea aerului) pot contribui, de asemenea, la această afecțiune. Susceptibilitatea genetică joacă probabil și ea un rol, ceea ce înseamnă că unele persoane sunt mai predispuse să sufere leziuni pulmonare atunci când sunt expuse la substanțe iritante, cum ar fi fumul de țigară. Infecțiile respiratorii repetate, în special în copilărie, pot afecta negativ plămânii și pot contribui la dezvoltarea BPOC în viața adultă.
În timp, inflamația căilor respiratorii devine cronică, iar cicatrizarea căilor respiratorii și a țesutului pulmonar se dezvoltă (figura 2). Această afectare a plămânilor face mai dificilă inspirația și expirația și îngreunează trecerea oxigenului și a dioxidului de carbon prin pereții sacilor de aer.
Orice boală care interferează cu fluxul de aer din plămâni poate duce la dezvoltarea BPOC. Majoritatea persoanelor cu BPOC au suferit inițial de bronșită cronică, emfizem pulmonar și astm.
Care sunt factorii de risc asociați bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC)?
Fumatul este considerat cel mai important factor de risc pentru dezvoltarea BPOC. Fumul de țigară irită și inflamează căile respiratorii, ducând la deteriorarea progresivă a plămânilor. Studiile au dovedit faptul că și fumatul pasiv sau expunerea prelungită la fumul de tutun în mediu poate crește riscul de dezvoltare a BPOC.
Expunerea la poluanți atmosferici, substanțe chimice industriale, fum de ardere sau praf în mediul de lucru, infecțiile respiratorii severe sau repetate în copilărie sunt factori de risc pentru BPOC. Mai mult, riscul de apariție a BPOC crește odată cu înaintarea în vârstă, deoarece plămânii își pierd treptat funcționalitatea și elasticitatea.
Care sunt simptomele bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC)?
Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) este o afecțiune pulmonară cronică care se caracterizează prin obstrucția persistentă și progresivă a fluxului de aer în plămâni. La început, BPOC nu provoacă de obicei niciun simptom sau doar simptome ușoare. Pe măsură ce boala avansează, simptomele se agravează.
Simptomatologia BPOC poate varia în funcție de stadiul și severitatea bolii, dar cele mai comune simptome includ:
- Dispneea sau senzația de „a rămâne fără aer” este simptomul central al BPOC și poate apărea mai întâi în timpul efortului fizic. În timp dispneea se poate agrava, devenind prezentă și în repaus. Persoanele afectate pot avea dificultăți în a inspira și expira complet.
- Tusea cronică are de obicei caracter persistent și productiv, putând fi mai pronunțată dimineața. Tusea poate fi însoțită de expectorația unor secreții mucoase sau muco-purulente.
- Wheezing-ul (șuierăturile) este un sunet de tip fluierat ce se produce în timpul respirației și indică o obstrucție severă a căilor respiratorii.
- Fatigabilitatea se caracterizează prin oboseală excesivă, scăderea capacității de a efectua activități obișnuite și de a face exerciții fizice.
Deși simptomele se înrăutățesc treptat pe măsură ce boala progresează, unii oameni se confruntă și cu episoade de „exacerbare”. Acesta este momentul în care simptomele se acutizează mai mult decât de obicei și pot necesita administrarea unui tratament suplimentar timp de câteva zile sau săptămâni. Infecțiile respiratorii sunt factorii principali care pot declanșa o serie de episoade de exacerbare a simptomatologiei BPOC.
Cum se diagnostichează bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC)?
Diagnosticul de bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC) implică o evaluare detaliată a simptomelor, istoricului medical și a factorilor de risc, precum și utilizarea anumitor teste și investigații medicale specifice. Medicul va discuta cu pacientul despre simptomele resimțite și expunerea la factori de risc, cum ar fi fumatul sau expunerea la substanțe nocive. Clinic se pot evidenția semnele de obstrucție a căilor respiratorii, cum ar fi wheezing-ul (șuieratul) sau respirația dificilă.
Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) se poate diagnostica cu ajutorul spirometriei, analizelor de sânge și a testelor imagistice de tipul radiografiei pulmonare sau tomografiei computerizate.
Spirometria este un test de funcție pulmonară, nedureros, neinvaziv, care măsoară cantitatea și viteza aerului expirat de pacient. Aceasta ajută la evaluarea obstrucției căilor respiratorii și la determinarea gradului de afectare a obstrucției fluxului de aer prin plămâni. În timpul spirometriei, pacientul inspiră adânc și apoi expiră cât de tare și de repede poate într-un tub conectat la un aparat numit spirometru. Persoanele cu BPOC expiră aerul mai încet din cauza inflamației și a îngustării căilor respiratorii. Dacă măsurarea este anormală, următorul pas este repetarea testului după utilizarea unui medicament bronhodilatator. La persoanele cu astm, măsurătorile testului revin de obicei la normal după utilizarea unui bronhodilatator, dar la persoanele cu BPOC, este posibil ca măsurătorile testului să se îmbunătățească doar parțial.
În unele cazuri, medicul va recomanda efectuarea unor teste suplimentare ale funcției pulmonare. Acest lucru ar putea fi făcut pentru a verifica dacă există alte boli pulmonare care ar putea cauza simptomatologia pulmonară sau pentru a ghida tratamentul BPOC în cazuri specifice. Testele suplimentare pot include măsurarea volumelor și capacității pulmonare, a nivelului de oxigen și a altor gaze din sânge, precum și teste de efort.
Radiografia toracică poate fi efectuată pentru a exclude alte afecțiuni pulmonare sau pentru a identifica complicații ale BPOC. Tomografia computerizată (CT) pulmonară poate oferi imagini detaliate ale plămânilor și poate evidenția modificări structurale caracteristice BPOC. O examinare pulmonară CT poate detecta prezența emfizemului. La persoanele cu boală avansată, acest test poate fi făcut pentru a ajuta la orientarea tratamentului. Mulți pacienți cu BPOC trebuie anual examinați pentru a depista apariția cancerului pulmonar.
Care este tratamentul bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC)?
Tratamentul non-medicamentos al bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC) vizează în principal schimbarea stilului de viață. Prima și cea mai importantă parte a oricărui plan de tratament pentru BPOC este renunțarea la fumat. Acest lucru este valabil indiferent de cât de avansată este boala pulmonară. Renunțarea la fumat poate ajuta la încetinirea progresiei BPOC, indiferent de cât timp este instalată.
Mai mult, ca parte a tratamentului non-medicamentos și pentru prevenția exacerbărilor BPOC, pacienții sunt sfătuiți să se vaccineze complet anual pentru gripa sezonieră și la 5 ani pentru infecția pneumococică.
Tratamentul medicamentos al bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC) trebuie să fie prescris și monitorizat de către un medic specialist în pneumologie, care poate adapta terapia la nevoile specifice ale fiecărui pacient.
Există mai multe medicamente diferite disponibile pentru a trata BPOC. Cei mai mulți oameni folosesc medicamente bronhodilatatoare inhalatoare care ajută la deschiderea căilor respiratorii sau la reducerea obstrucției din căile respiratorii. Inhalatoarele bronhodilatatoare sunt disponibile sub diferite forme. Formele cu „acțiune scurtă” ameliorează rapid simptomele precum senzația de lipsă de aer (dispneea) și tusea. Formele cu „acțiune prelungită” diminuează severitatea simptomelor respiratorii în timp. Acestea se iau în fiecare zi pentru a preveni și evita apariția simptomelor.
Există două tipuri principale de bronhodilatatoare:
- Medicamente bronhodilatatoare beta-agoniste cu durată scurta de acțiune sau de lungă durată de acțiune . Acestea sunt disponibile sub formă de inhalatoare.
- Medicamente bronhodilatatoare anticolinergice care pot fi, de asemenea, de durată scurtă de acțiune sau de durată lungă de acțiune.
În anumite cazuri, se pot prescrie combinații de medicamente, care includ atât bronhodilatatoare, cât și corticosteroizi inhalatori. Corticosteroizii inhalatori sunt medicamente reduc inflamația căilor respiratorii și ajută la prevenirea exacerbărilor, fiind utilizați de obicei ca tratament de întreținere pe termen lung. Aceasta poate oferi un control mai bun al simptomelor și poate reduce riscul de exacerbări. Unele medicamente, cum ar fi roflumilast-ul și teofilina, sunt utilizate doar pentru persoanele care încă mai au simptome chiar și după ce au încercat terapiile obișnuite.
În cazul exacerbărilor severe ale BPOC, când există semne de infecție bacteriană, medicul poate prescrie antibiotice și corticosteroizi sistemici pentru a trata infecția. În crizele de BPOC poate fi nevoie de administrarea suplimentară de bronhodilatatoare, cu ajutorul unui nebulizator.
Enayati Medical City are o echipă medicală specializată și experimentată în domeniul bolilor pulmonare. Medicii pneumologi și personalul medical sunt bine pregătiți și au expertiză în diagnosticarea, tratarea și gestionarea bolilor pulmonare, inclusiv a BPOC.
Enayati Medical City oferă servicii medicale integrate pentru pacienții cu boli pulmonare. Aici poți beneficia de diagnostic precis, evaluare completă a funcției respiratorii, imagistică pulmonară, teste de laborator și terapii personalizate pentru a aborda nevoile specifice ale fiecărui pacient. Alege Policlinica Enayati Medical City | Concierge Medical pentru un consult de specialitate!
Sursă poză: shutterstock.com
