Blog

Tot ce trebuie să știi despre ateroscleroză!

Ce este ateroscleroza?

În definiție, ateroscleroza este un proces patologic de acumulare a grăsimilor la nivelul pereților arterelor fiind precursorul bolii arteriale periferice, coronariene sau cerebrale.

Pe înțelesul tuturor, procesul de ateroscleroză cauzează apariția unor plăci de aterom la nivelul pereților arterelor mari sau mici care irigă creierul, mușchii sau inima. Ateroscleroza este motivul pentru care majoritatea oamenilor suferă de boli grave amenințătoare de viață precum accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut, iar tratamentul acestora este unul de lungă durată ce necesită îngrijiri medicale complexe.

Ateroscleroza poate afecta orice arteră din organism:

  • Ateroscleroza carotidiană – cunoscută și sub numele de boala aterosclerotică carotidiană; afectează arterele carotidiene, care transportă sânge oxigenat către creier și poate duce la apariția accidentului vascular cerebral (AVC).
  • Aterocleroza coronariană – cunoscută și sub numele de boala cardiacă ischemică; afectează arterele coronare care irigă cu sânge oxigenat mușchiul inimii și poate duce la apariția infarctului miocardic acut.
  • Ateroscleroza arterelor renale – afectează arterele principale care transportă sângele la rinichi, cauzând apariția hipertensiunii arteriale (HTA) și a insuficienței renale sau a bolii cronice de rinichi.
  • Ateroscleroza arterelor periferice – afectează arterele care aduc sânge oxigenat către membrele superioare sau inferioare, cauzând apariția unei dureri intense în timpul mersului; netratată, boala arterială periferică poate duce la amputația unui membru.

De ce apare placa de aterom?

Placa de aterom este elementul cheie al procesului de ateroscleroză. Ea apare de obicei la nivelul pereților arterelor, în zonele unde sângele curge cu viteză mare, turbulent sau în zonele de bifurcație a arterelor. Placa de aterom se formează în timp, iar la baza formării acesteia stau o serie de procese biologice patologice:

  • Existența unei cantități mari de grăsimi sanguine – lipidele și lipoproteinele în exces (trigliceridele, colesterolul, lipidele cu greutate moleculară mică LDL), se depun la nivelul plăcii de aterom, prin adiție, într-un mod constant, cauzând creșterea în dimensiuni a plăcii de aterom, până la obstrucționarea totală a fluxului sanguin prin vasul de sânge.
  • Disfuncția endoteliului vascular, stratul care căptușește pe interior vasele de sânge – orice leziune a endoteliului vascular reprezintă punctul de start al plăcii de aterom deoarece se facilitează traversarea barierei de protecție endotelială și inițierea procesului complex de depunere a lipidelor și lipoproteinelor sanguine.
  • Inflamația cronică autosusținută de la nivelul plăcii de aterom – pe măsură ce lipidele sanguine se depozitează la nivelul plăcii de aterom, organismul contraatacă cu ajutorul proceselor biochimice inflamatorii, lucru care stimulează suplimentar creșterea plăcii de aterom și, mai mult decât atât, inițiază un proces de modificare a compoziției acesteia ce poate duce la ruperea spontană a plăcii, cu formarea unui tromb și obstrucționarea totală a fluxului sanguin pe artera respectivă.

Cauzele aterosclerozei

Procesul aterosclerotic este inițiat și susținut în principal de un stil de viață nesănătos și de o serie de comportamente nocive organismului. Dieta alimentară bogată în grăsimi saturate, greutatea corporală necontrolată (obezitatea), fumatul, consumul excesiv de alcool, lipsa activităților fizice de orice fel, sedentarismul sunt principalii factori care duc la apariția aterosclerozei.

Studiile de specialitate au arătat că apariția aterosclerozei are legătură directă cu nivelul de colesterol și lipide din sânge. O dietă alimentară dezorganizată, bogată în grăsimi duce la creșterea nivelului de grăsimi sanguine nocive. Astfel, nivelurile crescute de LDL (colesterol cu greutate moleculară mică) și trigliceride sunt factorii principali care cresc riscul de apariție a aterosclerozei, indiferent de localizare.

Persoanele care suferă de alte boli cronice, așa cum sunt diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, boala cronică de rinichi, sindromul metabolic, dislipidemia sau infecția cu virusul imunodeficienței umane (HIV) sunt mult mai predispuse la apariția bolii aterosclerotice.

Factori de risc pentru ateroscleroza

Factorii de risc asociați asterosclerozei sunt cei în prezența cărora anumite persoane au șanse semnificativ mai mari și sunt mult mai predispuse la apariția plăcilor de aterom la nivelul arterelor organismului. Ai șanse mult mai mari de a suferi de ateroscleroză dacă:

  • S-au identificat creșteri ale colesterolului sau trigliceridelor serice – analizele se sânge, efectuate anual, pot depista creșteri ale grăsimilor sanguine, iar menținerea crescută a nivelului acestora pe perioade mai lungi de timp crește riscul de apariție a aterosclerozei.
  • Ai fost diagnosticat cu tensiune arterială mare – hipertensiunea arterială netratată sau tratată necorespunzător este un factor de risc principal pentru ateroscleroză.
  • Ai diabet zaharat și ești în tratament cu antidiabetice orale sau chiar insulină – diabetul zaharat este o boală complexă metabolică care perturbă și nivelurile de grăsimi din organism, ceea ce predispune acești pacienți la apariția aterosclerozei.
  • Fumezi – riscul de apariție a aterosclerozei crește direct proporțional cu perioada de timp în care ai fumat și de cantitatea de tutun consumată.
  • Mănânci nesănătos, preponderent alimente ultraprocesate și bogate în grăsimi – consumul excesiv de fast-food, de alimente prăjite și bogate în zahăr crește riscul de apariție a aterosclerozei.
  • Ai un stil de viață sedentar – lipsa activităților fizice de orice fel (mersul pe jos, urcatul scărilor, alergat, fitness, etc.) și greutatea corporală excesivă cresc riscul de apariție a proceselor aterosclerotice.
  • Ai în familie persoane (mama sau tata) care suferă sau au suferit de boala aterosclerotică mai devreme de a împlini 50 de ani.

Simptomele asociate aterosclerozei

Ateroscleroza este o afecțiune ce se instalează treptat, în timp, iar simptomele caracteristice apar abia în stadiile avansate, tardive. Atunci când fluxul de sânge ce trece prin artera respectivă este mult diminuat sau chiar inexistent apar o serie de simptome specifice localizării anatomice a vasului de sânge afectat. Astfel, în funcție de zona irigată de artera respectivă, se pot întâlni următoarele simptome:

  • Afectarea arterelor coronare ce irigă inima duce la apariția unei presiuni la nivelul pieptului, a senzației de tip „gheară” sau chiar a durerii în piept (durerea de tip angină pectorală).
  • Afectarea arterelor cerebrale duce la apariția simptomelor specifice unui accident vascular ischemic de tip tranzitoriu – senzații de amețeală, de vertij, de amorțire a mâinilor și picioarelor, tremur al extremităților, dificultate în exprimarea verbală, vedere încețoșată, pierderea temporară a vederii sau paralizii faciale.
  • Afectarea arterelor de la nivelul picioarelor este tipică pentru boala arterială periferică și se manifestă prin durere în timpul mersului (claudicație) sau presiune scăzută a fluxului sanguin, cu lipsa de oxigenare a țesuturilor și moartea acestora (ischemie și necroza extremităților).
  • Afectarea arterelor renale se manifestă prin apariția valorilor ridicate ale tensiunii arteriale sau chiar insuficiență renală (incapacitatea rinichilor de a filtra sângele și de a produce urina).

Metode de diagnostic ale aterosclerozei

Medicul specialist poate diagnostica ateroscleroza vaselor de sânge cu ajutorul examenului fizic amănunțit și, bineînțeles, prin intermediul examinărilor imagistice specifice localizării procesului aterosclerotic. Astfel, pentru diagnosticul aterosclerozei poate fi nevoie de:

  • Examen fizic – prezența pulsului în arterele periferice palpabile.
  • Analize de sânge – profil lipidic, colesterol, trigliceride, LDL, HDL, glicemie, etc.
  • Indice braț-gleznă – comparația tensiunii arteriale de la nivelul membrelor inferioare și superioare.
  • Ecografie de tip Doppler – arată viteza și fluxul sanguin de la nivelul arterelor corpului.
  • Angiografie sau coronarografie – examen radiologic cu substanță de contrast ce vizualizează arterele.
  • Electrocardiogramă
  • Examinare CT sau IRM cu substanță de contrast
  • Test EKG la efort – o examinare în timp real a EKG-lui, tensiunii arteriale, pulsului și respirației pe parcursul efectuării unui exercițiu fizic standardizat.

Tratamentul aterosclerozei

În funcție de statusul clinico-biologic și de simptomele pacientului, medicii din specialitățile Cardiologie, Chirurgie vasculară, Medicină Internă sau Geriatrie vor stabili un plan de tratament realist și adecvat tipului de afectare aterosclerotică.

În fazele de început ale aterosclerozei tratamentul poate consta numai în schimbarea stilului de viață, ce implică o dietă sănătoasă și efectuarea de activități fizice zilnice. Pentru pacienții cu un status mai avansat al aterosclerozei arteriale se recomandă medicație specifică, precum și proceduri chirurgicale minim-invazive.

Medicamentele recomandate pacienților cu ateroscleroză acționează în principal asupra factorilor de risc asociați. Statinele sunt medicamentele specifice pentru tratamentul aterosclerozei, acționează asupra lipidelor din sânge (colesterol și trigliceride) și previn acumularea acestora la nivelul plăcii de aterom, menținând sănătatea arterelor organismului.

Statinele (atorvastatina, rosuvastatina, simvastatina, etc.) nu dizolvă placa de aterom deja formată, însă o remodelează, astfel încât riscul de rupere a acesteia să fie mai mic. Statinele se pot asocia și cu alte clase de medicamente care ajută la scăderea producției de colesterol (așa cum sunt fibrații) sau cu medicamente ce controlează alte afecțiuni, precum hipertensiunea arterială sau diabetul zaharat.

Medicamentele anticoagulante sau antiagregante plachetare (aspirina, clopidogrel) previn apariția cheagurilor de sânge și sunt recomandate pentru a preveni complicațiile aterosclerozei (infarct miocardic sau accident vascular cerebral). Antihipertensivele, medicamentele care scad tensiunea arterială, sunt recomandate în asociere cu medicamentele ce reduc colesterolul pentru a preveni și trata complicațiile asociate aterosclerozei.

Tratament chirurgical

Stadiile avansate de ateroscleroză necesită uneori tratament chirurgical. Obstrucția totală sau parțială a unor vase de sânge importante, care transportă sângele către organe vitale precum creierul sau inima, poate fi tratată modern cu ajutorul procedurilor minim-invazive de chirurgie vasculară sau cardiovasculară. Angioplastia cu stent, endarterectomia sau procedura de bypass a arterelor coronare sunt opțiuni de tratament recomandate pacienților cu simptome severe sau celor cu risc crescut de apariție a complicațiilor amenințătoare de viață.

Complicațiile aterosclerozei

În lipsa tratamentului specific, ateroscleroza poate provoca apariția unor boli cronice grave (așa cum sunt boala renală cronică sau boala arterială periferică) sau a unor boli acute, ce pot pune în pericol viața pacientului. Infarctul miocardic acut și accidentul vascular cerebral sunt considerate cele mai de temut complicații asociate aterosclerozei.

Resurse: