enayatimedicalcity.ro

Cum arată meniul zilnic al Dr. nutriționist Anca Hâncu: Cuvântul DIETĂ ar trebui scos din limbajul nostru - Enayati Medical City

Cum arată meniul zilnic al Dr. nutriționist Anca Hâncu: Cuvântul DIETĂ ar trebui scos din limbajul nostru

Cum arată meniul zilnic al Dr. nutriționist Anca Hâncu: Cuvântul DIETĂ ar trebui scos din limbajul nostru

Nutriția și sănătatea merg mână-n mână

 

Nutriţia înseamnă, de fapt, modul în care deciziile noastre de fiecare zi ne pot apropia de sănătate, ne pot menţine starea de sănătate şi, de ce nu, de frumuseţe sau ne pot îndepărta de aceasta.

Poate că efectele nu se văd imediat, motiv pentru care este şi foarte dificil să convingi pe cineva că, mâncând corect, îşi menţine starea de sănătate. Mulţi spun: „două-trei zile pot să mănânc prostii, apoi revin!”.

Obiceiurile alimentare, mentalitatea contează foarte mult şi pot ajuta la construcţia şi menţinerea sănătăţii. Pentru nutriţie, cantitatea şi calitatea alimentelor sunt importante, pentru că este nevoie de un echilibru între energia pe care ne-o aducem prin alimente sau prin băuturi şi cantitatea de energie consumată, prin metabolismul bazal, prin activitate fizică sau intelectuală, prin termoreglare sau digestia alimentelor.

În momentul în care există o balanţă energetică pozitivă, aducem mai mult decât consumăm, automat vom depune sub formă de ţesut adipos.

Apoi, ne gândim la calitate, dincolo de a mânca puţin sau cât avem nevoie. Ghidul american de nutriţie pentru anii 2020-2025 subliniază că noi trebuie să ne aducem 85% alimente dense nutritiv, nu dense caloric, adică acelea care să ne aducă şi vitamine, şi fibre. Ele trebuie să fie baza alimentaţiei noastre, iar aici subliniez legumele, vegetalele, fructele, proteinele de bună calitate din carnea albă sau oleaginoasele.

În plus, este foarte important şi modul în care gătim alimentele. Evităm, ştim deja cu toţii, alimentele prăjite.

Iar un concept mai nou apărut în zona nutriţiei este acela al crononutriţiei: nu e totuna că nu mâncăm nimic toată ziua şi aducem totul seara, cu a împărţi mâncarea, corect, în mese echilibrate pe tot parcursul zilei: mic dejun, prânz şi cină.

În ultima perioadă, fiindcă am devenit ultra-sedentari şi multe persoane muncesc 8-10 ore stând pe scaun, ajungem să dobândim o masă grasă, iar sedentarismul are un rol definitoriu în creşterea mortalităţii.

Sunt studii care au dovedit acest lucru, iar redescoperirea plăcerii de a avea activitate fizică, regăsirea timpului pentru aceasta pot fi esenţiale pentru un stil de viaţă sănătos, pe care îl completăm cu un somn odihnitor, lucru care, de asemenea, va fi dificil de obţinut în lipsa activităţii fizice, din pricina acumulării stresului. Gestionarea acestuia din urmă are şi el un rol important într-un stil de viaţă sănătos.

(…) Trebuie să regândim ce punem în farfurie, să ne orientăm mai mult spre vegetale, legume proaspete, spre salate, fructe, mâncare de legume. Am văzut oameni care îşi cumpără un sandviş şi dau ardeiul la o parte. În vreme ce noi trebuie să ne educăm pe noi şi pe copiii noştri să fie prieteni cu legumele, cu salatele.

Cum poate fi definit un om gras?

 

„Trebuie să definim ce înseamnă gras. În accepţiunea normală, gras este termenul pentru obezitate. Aceasta din urmă este definită ca boală de OMS şi de Asociaţia Europeană de Nutriţie.

Obezitatea este o boală cronică şi are nevoie de tratament pe tot parcursul vieţii. Cum se face el? Printr-un stil de viaţă sănătos. Sunt persoane la care se poate discuta şi de tratament medicamentos ori de intervenţie chirurgicală, dar baza trebuie să fie un stil de viaţă sănătos.

Acesta trebuie continuat toată viaţa. Sunt pacienţi care revin şi au senzaţia că ţin o dietă. Acest cuvânt ar trebui scos din limbajul nostru. Ei ţin o dietă două, trei luni, după care revin la comportamente greşite anterioare. Or, noi nu vorbim despre schimbări de două-trei luni, ci de un stil de viaţă ce ar trebui să continue toată viaţa, zi de zi.

Dacă, o perioadă, cineva cu obezitate va restricţiona caloriile şi va scădea în greutate, pentru a se menţine la o greutate sănătoasă va avea nevoie de atenţie la stilul de viaţă pentru totdeauna.

E drept că au apărut superoferte la alimente, se face foarte mult marketing asupra acestora, există mult mai multe alimente concentrate şi supercalorice, care nu existau acum zeci de ani, s-a pierdut obiceiul de a găti acasă şi a crescut foarte mult obezitatea.

În România, există o prevalenţă a obezităţii între 50 şi 60%, cum a fost evidenţiat de cele două studii, ORO (Obezitatea în România), realizat de Asociaţia Română pentru Studiul Obezităţii şi PREDATORR, adică mai mult de jumătate din populaţia adultă a României ar trebui să fie atentă la nutriţie şi să schimbe ceva în acest stil.

Mi se pare important să redescoperim mâncatul acasă, să punem pe masă mâncare gătită, iar, dacă ieşim, să alegem restaurante micuţe în care să ne asigurăm că se găteşte.

Aş încuraja pe toată lumea să renunţe la mâncarea prăjită, să mănânce mâncare la cuptor, la grătar, gătită proaspăt. Să încercăm să gestionăm grăsimea şi zahărul din alimente.”, a precizat dr. nutriționist Anca Hâncu pentru medichub.

Cum arată meniul zilnic al dr. nutriționist Anca Hâncu

 

„Mie îmi plac foarte mult lactatele şi, la micul dejun, prefer un iaurt, un chefir sau o sana cu o lingură cu fulgi de hrişcă sau de ovăz.

Mă duc la clinică, iar acolo iau o gustare, de pildă o nectarină sau două caise. La prânz iau un grătar de piept de pui cu o salată, dar pot să încerc un peşte alb sau roşu la cuptor, o carne de curcan, un cotlet de porc, adică tot carne albă, poate chiar şi un muşchi de vită, dar nu foarte des, la două-trei săptămâni.

După consultaţii, ajung la piscină, fiindcă îmi place foarte mult să înot. Mai iau o gustare de după-masă, de caise sau cireşe. Nu mai spun că între timp am luat două cafeluţe şi m-am hidratat. Iar spre seară pot să încerc o salată de ton sau nişte cremă de brânză cu roşie sau o supă de roşii cu un pic de cremă de brânză în ea.”, a declarat medicul Anca Hâncu.