Blog

Ureteroscopia: Ce este, cum se face și la ce să te aștepți

Ureteroscopia

Ureteroscopia este o procedură modernă, minim invazivă, utilizată de medicii urologi pentru a diagnostica și trata afecțiuni ale tractului urinar superior, în special pietrele la rinichi și ureter. Intervenția presupune introducerea unui endoscop subțire (ureteroscop), flexibil sau rigid, prin căile urinare naturale, fără a necesita incizii. Cu o rată de succes de peste 90% în eliminarea calculilor, această tehnică permite fragmentarea pietrelor cu ajutorul laserului și extragerea fragmentelor, oferind o recuperare rapidă și un disconfort minim pentru pacient.

Acest articol detaliază tot ce trebuie să știi despre ureteroscopie: de la indicațiile și simptomele care o necesită, la descrierea pas cu pas a procedurii, managementul post-operator, riscurile posibile și metodele de prevenție a reapariției problemelor.

  • 🎯 Ce este? O procedură endoscopică pentru vizualizarea și tratarea problemelor din uretere și rinichi, realizată fără tăieturi.
  • 💎 De ce se face? Cel mai frecvent pentru a sparge și elimina pietrele la rinichi blocate pe ureter (litiază urinară), dar și pentru tumori sau îngustări.
  • ⚙️ Cum funcționează? Un tub subțire cu cameră video și lumină este introdus prin uretră. Pietrele sunt sparte cu laser (litotriție) și extrase.
  • 🩹 Recuperare: Majoritatea pacienților pleacă acasă în aceeași zi. Recuperarea completă durează câteva zile, iar disconfortul este gestionabil.
  • Eficiență: Rata de succes pentru eliminarea completă a pietrelor este foarte ridicată, adesea depășind 95% pentru calculi de dimensiuni mici și medii.
Ai nevoie de ajutor?
Problemele tale urologice sunt evaluate și tratate de o echipă de medici supraspecializați in cadrul UroCare 360 – Centrul de expertiză urologică din Enayati Medical City

Află mai multe aici

🔬 Ce este ureteroscopia?

Ureteroscopia este o procedură medicală minim invazivă, esențială în urologia modernă, care permite medicului să examineze și să trateze probleme localizate în interiorul tractului urinar superior – mai precis, în uretere (canalele care transportă urina de la rinichi la vezica urinară) și în rinichi. Intervenția se realizează cu ajutorul unui instrument special numit ureteroscop.

💡 Ureteroscop
Este un endoscop lung și foarte subțire, dotat la capăt cu o sursă de lumină și o cameră video de înaltă definiție. Acesta transmite imagini în timp real pe un monitor, permițând chirurgului să navigheze cu precizie prin uretră, vezică și ureter, până la nivelul rinichiului.

Procedura nu implică nicio tăietură externă. Accesul se face pe căi naturale, iar durata intervenției variază între 30 și 90 de minute, în funcție de complexitatea cazului. Se desfășoară sub anestezie generală sau rahianestezie (“în coloană”), asigurând confortul total al pacientului.

Există două tipuri principale de ureteroscoape, fiecare cu o utilizare specifică:

  • Ureteroscopul rigid: Este utilizat pentru a examina și trata probleme (de obicei pietre) localizate în partea inferioară a ureterului, aproape de vezica urinară.
  • Ureteroscopul flexibil: Datorită flexibilității sale, poate naviga prin întreaga lungime a ureterului și poate ajunge în interiorul cavităților renale (calice), fiind instrumentul de elecție pentru tratarea pietrelor situate în rinichi sau în porțiunea superioară a ureterului.

Pe lângă vizualizare, ureteroscopul are canale de lucru prin care medicul poate introduce instrumente miniaturale, precum fibre laser (pentru spargerea pietrelor), coșulețe (pentru extragerea fragmentelor) sau pense de biopsie.

>1 mil.
Proceduri/an în SUA
85-95%
Rată de Succes (pietre < 2cm)
~99%
Eficiență pietre ureter inferior
1-2 zile
Timp mediu de recuperare

🌡️ Indicații: simptome și cauze care o determină

Ureteroscopia este recomandată într-o varietate de situații, dar principala sa indicație, acoperind aproximativ 80-90% din cazuri, este tratamentul litiazei urinare (pietre la rinichi sau ureter). Decizia de a efectua procedura se bazează pe simptomele pacientului și pe rezultatele investigațiilor imagistice.

Simptome comune care pot duce la o ureteroscopie

Simptomele sunt de obicei cauzate de o obstrucție (blocaj) produsă de o piatră, tumoră sau strictură la nivelul ureterului. Acestea includ:

  • Durere intensă (colică renală): O durere acută, adesea descrisă ca fiind una dintre cele mai severe, localizată în zona lombară sau în flanc (lateral), care poate iradia spre abdomenul inferior și zona inghinală.
  • Hematurie: Prezența sângelui în urină, care poate fi vizibilă (macroscopică, urina fiind roz, roșie sau maronie) sau detectabilă doar la analize (microscopică).
  • Disurie: Senzație de usturime, arsură sau disconfort în timpul urinării.
  • Simptome urinare iritative: Nevoia frecventă și urgentă de a urina, chiar și când vezica nu este plină.
  • Greață și vărsături: Acestea pot însoți durerea intensă specifică colicii renale.
  • Infecții urinare recurente: Pietrele pot favoriza dezvoltarea bacteriilor, ducând la infecții repetate.

Simptome rare sau de gravitate crescută

În anumite situații, simptomele pot indica o problemă mai gravă care necesită intervenție de urgență:

  • Febră și frisoane: Pot semnala o infecție severă a tractului urinar (pionefroză), suprapusă peste o obstrucție.
  • Obstrucție urinară completă (anurie): Incapacitatea de a urina, o urgență medicală, în special la pacienții cu un singur rinichi funcțional.

Cauze și factori de risc

Principalele condiții medicale care necesită o ureteroscopie sunt:

  1. Pietrele la rinichi și ureter (Litiaza urinară): Este cea mai frecventă cauză. Pietrele se formează în rinichi și pot migra în ureter, unde rămân blocate. Aproximativ 20-30% din pietrele renale vor încerca să migreze. Ureteroscopia este metoda de elecție pentru pietrele care nu sunt eliminate spontan, sunt prea mari sau cauzează complicații.
  2. Tumori ale tractului urinar superior: Ureteroscopia permite vizualizarea directă a tumorilor din ureter sau rinichi și recoltarea de biopsii pentru a determina natura lor (malignă sau benignă).
  3. Stricturi ureterale: Îngustări ale ureterului cauzate de cicatrici (post-chirurgicale, post-infecțioase) sau alte afecțiuni, care blochează fluxul de urină. Acestea pot fi dilatate sau incizate endoscopic.
  4. Hematurie de cauză neclară: Când alte investigații (ecografie, CT) nu reușesc să identifice sursa sângerării, ureteroscopia poate oferi un diagnostic precis.

Factorii de risc care cresc probabilitatea dezvoltării acestor probleme, în special a litiazei, includ deshidratarea cronică, o dietă bogată în sare, proteine animale și oxalați (spanac, sfeclă, nuci), obezitatea, diabetul și anumite predispoziții genetice.

⚙️ Cum se face procedura?

Ureteroscopia, deși este o intervenție complexă ce necesită aparatură de înaltă tehnologie și un chirurg experimentat, urmează un protocol bine stabilit pentru a asigura siguranța și succesul. Iată pașii detaliați ai procedurii:

  • Pregătirea și Anestezia
    Pacientul este adus în sala de operație și i se administrează anestezia – de obicei generală (pacientul doarme complet) sau rahianestezie. Se curăță și se dezinfectează zona genitală și se administrează antibiotice intravenos pentru a preveni infecțiile.
  • Accesul Endoscopic
    Medicul introduce ureteroscopul prin uretră, avansează prin vezica urinară și identifică orificiul ureteral corespunzător rinichiului afectat. Pentru a facilita accesul și a proteja ureterul, se introduce de obicei un fir-ghid subțire, iar peste acesta se poate plasa o teacă de acces ureteral, un tub subțire și gol care creează o cale sigură și directă către rinichi.
  • Vizualizarea și Intervenția
    Ureteroscopul este avansat până la locul problemei (de ex., piatra). Pe monitor, chirurgul vede imagini mărite și clare. Dacă se tratează o piatră, se introduce o fibră laser Holmium prin canalul de lucru al endoscopului. Laserul emite impulsuri de energie care sparg piatra (procedeu numit litotriție).
  • Fragmentare și Extracție
    Laserul poate fi setat pe două moduri:

    • Fragmentare: Piatra este spartă în bucăți mai mari, care sunt apoi extrase activ cu ajutorul unor instrumente speciale, numite coșulețe (baskets), introduse tot prin ureteroscop.
    • Pulverizare (Dusting): Piatra este transformată într-un praf foarte fin, asemănător nisipului, care se va elimina ulterior spontan prin urină, fără durere.
  • Finalizarea și Plasarea Stentului
    După rezolvarea problemei, medicul inspectează din nou ureterul. În majoritatea cazurilor, la finalul intervenției se plasează un stent ureteral dublu J (stent JJ). Acesta este un tub subțire și flexibil, cu capete curbate, care se ancorează în rinichi și în vezica urinară. Rolul său este crucial: menține ureterul deschis, previne blocajul cauzat de edem (umflare) sau de fragmente mici de piatră rămase și facilitează vindecarea. Stentul este temporar și va fi scos după 1-2 săptămâni.
Litotriția cu laser Holmium este atât de precisă încât poate transforma o piatră dură într-un nor de praf, fără a afecta țesuturile delicate din jur. Este o demonstrație remarcabilă a tehnologiei medicale moderne.

🩹 La ce să te aștepți după intervenție?

Recuperarea după ureteroscopie este, în general, rapidă, majoritatea pacienților fiind externați în aceeași zi. Totuși, este important să știi la ce să te aștepți în primele ore și zile.

Imediat după procedură (primele 2-4 ore)

• Monitorizare în salonul post-operator.
• Administrare de fluide intravenos.
• Posibil disconfort ușor sau senzație de presiune.
• Primul urinat poate fi însoțit de usturime și hematurie (urină roz).

Acasă (primele 1-3 zile)

• Disconfort urinar, usturime și urgență la urinare.
• Urină tulbure sau cu sânge, pe măsură ce se elimină fragmente.
• Posibilă durere în zona lombară, legată de prezența stentului.
• Revenire la activități ușoare în 24-48 de ore.

Managementul perioadei de recuperare

  • Hidratarea: Este esențială. Consumă cel puțin 2-3 litri de lichide pe zi pentru a ajuta la “spălarea” tractului urinar, la eliminarea fragmentelor de piatră și la reducerea riscului de infecție.
  • Managementul durerii: Medicul va prescrie analgezice (ex. paracetamol, ibuprofen) pentru a controla disconfortul. De asemenea, se pot prescrie medicamente alfa-blocante, care relaxează ureterul și fac prezența stentului mai suportabilă.
  • Viața cu stentul ureteral (JJ): Stentul este adesea partea cea mai incomodă a recuperării. Poate cauza durere în flanc (în special la urinare), senzație constantă de a urina și hematurie intermitentă. Aceste simptome sunt normale și dispar după scoaterea stentului. Evită efortul fizic intens cât timp ai stent.
  • Revenirea la activități: Majoritatea pacienților pot reveni la activități de birou în 1-2 zile. Activitățile fizice intense trebuie evitate până la scoaterea stentului. Șofatul este interzis în primele 24 de ore după anestezia generală.

Sfat util

Băile calde de șezut pot ajuta la ameliorarea disconfortului urinar și a spasmelor vezicale în primele zile după procedură. Discută cu medicul tău despre orice durere severă sau simptome care te îngrijorează.

Scoaterea stentului

Stentul JJ este extras, de obicei, la 1-2 săptămâni după intervenție. Aceasta este o procedură simplă și rapidă, care se face în ambulatoriu. Medicul introduce un cistoscop subțire și flexibil prin uretră în vezică și, cu o pensă fină, prinde și extrage stentul. Procedura durează doar câteva minute și se face sub anestezie locală (cu un gel anesteziant).

🏥 Diagnostic și când să consulți un medic

Diagnosticul corect înainte de ureteroscopie este fundamental pentru succesul intervenției. Medicul urolog se bazează pe o combinație de istoric medical, examen fizic și investigații imagistice avansate.

Metode de diagnostic preoperator

Pentru a stabili dacă ureteroscopia este necesară și pentru a planifica intervenția, sunt esențiale următoarele explorări:

  • Tomografia Computerizată (CT) fără substanță de contrast: Este considerată “standardul de aur” pentru diagnosticarea pietrelor la rinichi și ureter. Oferă informații precise despre dimensiunea, localizarea și densitatea pietrei, ajutând chirurgul să aleagă cea mai bună strategie terapeutică.
  • Ecografia renală și de tract urinar: O metodă non-invazivă și fără iradiere, utilă ca primă investigație, în special la femei însărcinate și copii. Poate detecta pietrele și, mai important, poate arăta dacă există o dilatație a rinichiului (hidronefroză), un semn de blocaj.
  • Analize de sânge și urină: (hemoleucogramă, uree, creatinină, sumar de urină, urocultură) – Acestea evaluează funcția renală, detectează prezența sângelui sau a semnelor de infecție și oferă informații generale despre starea de sănătate a pacientului.

O evaluare amănunțită este cheia pentru a asigura că procedura este nu doar eficientă, ci și sigură. În centre specializate, precum cele din rețeaua Enayati Medical City, protocoalele de diagnostic sunt riguroase, asigurând un plan de tratament personalizat.

Când să consulți un medic de urgență

Anumite simptome apărute după ureteroscopie necesită evaluare medicală imediată. Adresează-te medicului tău sau unui serviciu de urgență dacă experimentezi:

Semnale de alarmă post-procedură

  • Durere severă în spate sau abdomen care nu cedează la analgezicele prescrise.
  • Febră peste 38.5°C și/sau frisoane, care pot indica o infecție severă.
  • Incapacitatea de a urina (retenție acută de urină).
  • Sângerare abundentă în urină (urină roșie, cu cheaguri mari), care nu se ameliorează.
  • Greață și vărsături persistente, care te împiedică să te hidratezi.

💊 Tratamente și management post-procedural

Managementul după ureteroscopie se concentrează pe asigurarea unei recuperări line, controlul simptomelor și prevenirea complicațiilor.

Tratamente principale în timpul procedurii

  • Litotriție cu laser: Fragmentarea sau pulverizarea pietrelor. Eficacitate extrem de mare, peste 90% pentru pietrele sub 1.5 cm.
  • Extracție cu coșuleț (basket): Îndepărtarea fragmentelor mai mari pentru a asigura eliminarea completă.
  • Biopsie: Recoltarea de țesuturi suspecte pentru analiză histologică.
  • Dilatare/Incizie: Tratamentul stricturilor ureterale pentru a restabili fluxul urinar.

Management post-procedural (acasă)

  • Analgezice: Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), precum ibuprofenul, sau paracetamolul sunt de obicei suficiente pentru controlul durerii.
  • Alfa-blocante: Medicamente precum Tamsulosinul sunt adesea prescrise. Ele relaxează musculatura netedă a ureterului și a gâtului vezicii urinare, reducând disconfortul cauzat de stent și facilitând eliminarea fragmentelor reziduale.
  • Antibiotice: Se pot prescrie pentru o perioadă scurtă pentru a preveni sau trata o infecție urinară.
  • Anticolinergice: Medicamente care reduc spasmele vezicii urinare și, implicit, senzația de urgență urinară cauzată de stent.

Diferențe de management în funcție de pacient

  • La femei: Există un risc ușor crescut de infecții urinare post-procedură, datorită uretrei mai scurte. O bună igienă și o hidratare corespunzătoare sunt cruciale.
  • La copii: Procedura necesită instrumente de dimensiuni pediatrice și o atenție sporită din partea anestezistului. Dozele de medicamente sunt ajustate în funcție de greutate.
  • La vârstnici: Se acordă o atenție deosebită funcției renale și comorbidităților (probleme cardiace, diabet). Managementul medicației, în special al anticoagulantelor, este esențial.

⚠️ Complicații posibile

Ureteroscopia este o procedură foarte sigură, cu o rată de succes mare. Complicațiile sunt rare (în general, sub 5-10% din cazuri) și majoritatea sunt minore și ușor de gestionat. Mortalitatea asociată procedurii este extrem de scăzută, sub 0.1%.

Frecvența complicațiilor

Infecție urinară

2-5% (cea mai comună)

Leziune/Perforație ureterală

~1-2% (de obicei minoră)

Sângerare semnificativă

<1%

Strictură ureterală (tardivă)

<1%

Cele mai frecvente complicații includ:

  • Infecția tractului urinar (ITU): Este cea mai comună complicație, de obicei tratată eficient cu antibiotice.
  • Leziunea peretelui ureteral: Zgârieturi minore sau chiar perforații mici pot apărea în timpul procedurii. Majoritatea se vindecă de la sine, prin simpla prelungire a duratei de menținere a stentului JJ. Perforațiile majore sunt extrem de rare.
  • Sângerare (hematurie): O sângerare minoră este normală. Sângerarea persistentă sau severă este rară și poate necesita intervenții suplimentare.
  • Retropulsia fragmentelor de piatră: Unele fragmente de piatră pot fi împinse înapoi în rinichi în timpul litotriției. Acestea pot fi extrase în aceeași ședință sau pot necesita o intervenție ulterioară.
  • Disconfort legat de stent: Deși nu este o complicație în sine, este cel mai frecvent motiv de neplăcere pentru pacient.
  • Strictura ureterală: O complicație tardivă și rară, care constă în formarea unei cicatrici ce îngustează ureterul.

❤️ Prevenție și stil de viață

După tratarea cu succes a unei pietre la rinichi, obiectivul principal devine prevenirea formării altora. Riscul de recidivă este semnificativ, ajungând la 20-50% în următorii 5 ani fără măsuri de prevenție.

  • Hidratare, hidratare, hidratare: Este cea mai importantă măsură. Consumă suficientă apă (peste 2-2.5 litri pe zi) pentru a menține urina diluată și deschisă la culoare. Acest lucru împiedică cristalele să se agrege și să formeze pietre.
  • Ajustări dietetice personalizate: După analizarea compoziției chimice a pietrei extrase, medicul poate recomanda o dietă specifică.

    • Pentru pietrele de oxalat de calciu: Redu consumul de alimente bogate în oxalați (spanac, sfeclă, nuci, ciocolată neagră, ceai negru) și limitează aportul de sare (sodiul crește calciul în urină).
    • Pentru pietrele de acid uric: Limitează consumul de carne roșie și fructe de mare.
  • Greutate corporală sănătoasă: Obezitatea este un factor de risc independent pentru formarea pietrelor. Un stil de viață activ și menținerea unei greutăți normale ajută la prevenție.
  • Medicație preventivă: În cazuri de recidive frecvente sau pentru pacienți cu anumite tulburări metabolice, medicul poate prescrie medicamente care să modifice compoziția urinei (ex. citrat de potasiu, diuretice tiazidice).

❓ Întrebări frecvente

Este dureroasă ureteroscopia?

Procedura în sine nu este dureroasă, deoarece se desfășoară sub anestezie. După intervenție, poate exista un disconfort, usturime la urinat sau o durere în zona lombară, simptome care sunt de obicei bine controlate cu medicația prescrisă de medic.

Ce este stentul JJ și de ce este necesar?

Stentul dublu J (JJ) este un tub flexibil care se plasează temporar în ureter, între rinichi și vezica urinară. Rolul său este de a asigura că urina se poate scurge liber, prevenind blocajul cauzat de umflarea (edemul) ureterului după procedură și ajutând la eliminarea fragmentelor mici de piatră. Este esențial pentru o vindecare sigură.

Cât timp durează recuperarea completă?

Majoritatea pacienților revin la activități ușoare în 1-2 zile. Recuperarea completă și dispariția oricărui disconfort au loc, de obicei, după scoaterea stentului ureteral, adică la 1-2 săptămâni după intervenție. Perioada poate varia individual.

Va trebui să repet procedura?

Ureteroscopia în sine este o procedură cu o singură aplicare pentru o problemă anume. Totuși, litiaza renală are tendința de a recidiva (20-50% în 5 ani). Dacă formezi o nouă piatră care cauzează probleme, este posibil să fie necesară o nouă intervenție în viitor. De aceea, măsurile de prevenție sunt extrem de importante.

Cât costă o ureteroscopie?

Costurile variază foarte mult în funcție de țară, de sistemul medical (public sau privat) și de complexitatea cazului. În România, costurile în sistemul privat pot varia, estimativ, între 2000 și 5000 de RON, sau chiar mai mult, în funcție de spital, tehnologia folosită și durata spitalizării.

🧠 Testează-ți cunoștințele

Care este principalul avantaj al ureteroscopiei flexibile față de cea rigidă?

Este mai rapidă
Poate ajunge în interiorul rinichiului
Nu necesită anestezie
Folosește un laser mai puternic

📚 Referințe și Surse

Informațiile prezentate în acest articol se bazează pe ghiduri clinice, studii de specialitate și resurse medicale de renume internațional. Pentru informații suplimentare, puteți consulta următoarele surse:

National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (NIDDK). (n.d.). Cystoscopy & Ureteroscopy. niddk.nih.gov/health-information/diagnostic-tests/cystoscopy-ureteroscopy

Cleveland Clinic. (2020). Ureteroscopy. my.clevelandclinic.org/health/treatments/16213-ureteroscopy

Doorn et al. (2024). Ureteroscopy. StatPearls – NCBI Bookshelf. ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK560556/

WebMD. (2023). Ureteroscopy: Purpose, Procedure, Risks, and Recovery. webmd.com/kidney-stones/what-is-ureteroscopy

Boston Scientific. (n.d.). What is ureteroscopy, and how does it help treat kidney stones? news.bostonscientific.com/how-ureteroscopy-treats-kidney-stones-lithovue-elite

University of Michigan Health. (n.d.). Ureteroscopy. uofmhealth.org/our-care/specialties-services/ureteroscopy

⚕️ Disclaimer medical

Acest articol are scop informativ și nu trebuie folosit pentru a înlocui sfaturile medicale profesioniste. Recunoașterea, tratamentul și prevenția afecțiunilor urologice pot varia în funcție de fiecare individ. Este important să discuți cu un medic specialist înainte de a lua orice decizie medicală sau de a începe orice tratament. Informațiile prezentate se bazează pe surse și ghiduri medicale actuale, dar diagnosticul și managementul individual pot necesita o evaluare medicală specializată. În caz de simptome severe sau îngrijorătoare, solicitați asistență medicală de urgență.

Programează-te telefonic sau completează formularul de contact