Ulcerul gastric și eroziunea peretelui stomacului

🩺 Introducere: Despre ulcerul gastric și eroziune

Ulcerul gastric este o afecțiune medicală definită de prezența unei leziuni deschise, asemănătoare unei răni, la nivelul mucoasei care căptușește interiorul stomacului. Această leziune rezultă dintr-un proces de eroziune avansată a peretelui gastric, în care acidul clorhidric și pepsina (o enzimă digestivă) degradează treptat straturile protectoare. Afecțiunea este adesea o manifestare a unui dezechilibru între factorii de agresiune (aciditate, infecții) și mecanismele de apărare ale mucoasei (producția de mucus, fluxul sanguin adecvat).

Deși termenii sunt adesea folosiți interschimbabil, este importantă distincția între eroziune și ulcer. Eroziunea reprezintă o leziune superficială, limitată la stratul superior al mucoasei, în timp ce ulcerul este o leziune profundă care penetrează stratul muscular al mucoasei (muscularis mucosae), putând afecta vase de sânge și straturi mai adânci ale peretelui gastric.

🔬 Ce este? Tipuri de ulcer și eroziune gastrică

Ulcerul peptic este un termen general care include atât ulcerele gastrice (localizate în stomac), cât și pe cele duodenale (în prima porțiune a intestinului subțire). Acestea sunt clasificate în principal în funcție de cauză și de aspectul lor la examinarea endoscopică.

Principalele tipuri sunt:

• Ulcerul benign: Reprezintă peste 90% din cazuri și este cel mai adesea asociat cu infecția cu Helicobacter pylori sau cu consumul de AINS. Deși este “benign” (nu este canceros), poate provoca complicații severe dacă nu este tratat corespunzător.
• Ulcerul malign: Este o formă rară (5-10% din ulcerele gastrice) și reprezintă, de fapt, o formă de cancer gastric care mimează aspectul unui ulcer. De aceea, orice ulcer gastric trebuie biopsiat în timpul endoscopiei pentru a exclude malignitatea.

🌡️ Simptome comune și complicații

Manifestările ulcerului gastric pot varia de la un disconfort minor la dureri intense și semne de complicații severe. Recunoașterea timpurie a acestora este crucială.

Simptomele comune

Tabloul clinic clasic al ulcerului gastric este dominat de durerea abdominală, dar poate include și alte manifestări digestive:

• Durerea epigastrică: Este cel mai frecvent simptom, descrisă ca o arsură, un junghi sau o “foame dureroasă”. De obicei, este localizată în partea superioară a abdomenului, sub stern. Durerea are un caracter specific:
  • Se agravează pe stomacul gol, în special noaptea, trezind pacientul din somn.
  • Se ameliorează temporar după masă (alimentele acționează ca un tampon pentru acid) sau după administrarea de medicamente antiacide.
• Balonare și senzație de plenitudine precoce: Pacienții se pot simți plini după ce consumă o cantitate mică de mâncare.
• Eructații (râgâieli) excesive și greață.
• Scădere în greutate și pierderea poftei de mâncare: Adesea cauzate de teama de a mânca pentru a nu declanșa durerea.
• Anemie: Poate apărea din cauza pierderilor cronice, oculte (nedetectabile cu ochiul liber) de sânge din leziunea ulceroasă, manifestându-se prin oboseală, paloare și slăbiciune.

Simptome rare și semne de complicații

Anumite simptome indică o evoluție severă a bolii și constituie urgențe medicale. Acestea nu trebuie niciodată ignorate.

• Hemoragia digestivă superioară: Se manifestă prin hematemeză (vărsături cu sânge) sau melenă (scaune negre, digerate). Este cea mai frecventă complicație (15-20% din cazuri).
• Perforația: Apare când ulcerul erodează complet peretele stomacului (2-10% din pacienții netratați). Provoacă o durere bruscă și extrem de severă, abdomenul devine rigid (“de lemn”), iar starea generală se deteriorează rapid (febră, șoc). Este o urgență chirurgicală majoră.
• Stenoza pilorică (obstrucția gastrică): Cicatricile rezultate în urma vindecării repetate a ulcerelor localizate lângă ieșirea din stomac (pilor) pot îngusta canalul. Aceasta duce la vărsături cu alimente nedigerate, consumate cu ore în urmă, balonare extremă și scădere ponderală marcată.

🧪 Cauze și factori de risc

În trecut, se credea că stresul și alimentația condimentată sunt principalele cauze ale ulcerului. Astăzi, știm că rolul lor este secundar, iar cauzele principale sunt infecțioase și medicamentoase.

• Infecția cu Helicobacter pylori
  Această bacterie spiralată colonizează mucoasa stomacului și este responsabilă pentru 70-90% din ulcerele gastrice. Prin producerea de enzime (urează) și toxine, slăbește stratul protector de mucus și stimulează producția de acid. Aproximativ 40-60% din adulții din România sunt infectați, dar nu toți dezvoltă ulcer.
• Antiinflamatoarele Nesteroidiene (AINS)
  Medicamente precum ibuprofenul, aspirina, diclofenacul sau ketoprofenul, utilizate frecvent pentru durere și inflamație, inhibă producția de prostaglandine, substanțe care protejează mucoasa gastrică. Riscul este mai mare la utilizare cronică, doze mari sau la vârstnici. AINS sunt responsabile pentru 20-30% din cazuri.

🔍 Diagnosticarea ulcerului gastric

Un diagnostic corect și rapid este esențial pentru a iniția tratamentul adecvat și pentru a exclude alte afecțiuni, inclusiv cancerul gastric. Procesul de diagnosticare urmează, de regulă, câțiva pași clari.

1. Anamneza și examenul clinic: Medicul va discuta despre simptomele pacientului, istoricul medical (inclusiv consumul de AINS), stilul de viață (fumat, alcool) și va efectua un examen fizic abdominal.
2. Endoscopia digestivă superioară (EDS): Aceasta este metoda “gold standard” pentru diagnosticarea ulcerului gastric. Procedura implică introducerea unui tub subțire și flexibil, cu o cameră video în vârf (endoscop), prin gură, până în stomac și duoden. Endoscopia permite:
   • Vizualizarea directă a mucoasei, confirmând prezența, localizarea și dimensiunea ulcerului.
   • Prelevarea de biopsii (mici mostre de țesut) de la marginile ulcerului pentru a exclude cancerul.
   • Testarea rapidă pentru H. pylori (testul la urează) pe o mostră de țesut.
   • Efectuarea de tratamente, cum ar fi oprirea unei sângerări active.
3. Teste pentru Helicobacter pylori:
   • Testul respirator cu uree: Un test neinvaziv și foarte precis, care detectează infecția activă.
   • Testul antigenic din materiile fecale: O altă metodă neinvazivă pentru a confirma infecția activă.
   • Testele serologice (din sânge): Detectează anticorpii, dar nu pot diferenția între o infecție activă și una trecută, vindecată. Sunt mai puțin utile pentru monitorizarea tratamentului.
4. Examenul radiologic baritat: O investigație mai veche, rar utilizată astăzi, care implică înghițirea unei substanțe de contrast (bariu) pentru a vizualiza contururile stomacului pe o radiografie. Nu permite prelevarea de biopsii.

🚨 Când să consulți un medic

Orice durere abdominală persistentă, mai ales dacă este însoțită de simptomele clasice de ulcer, necesită o evaluare medicală. Cu toate acestea, există situații care impun consult medical imediat.

💊 Tratament și management

Obiectivele tratamentului sunt ameliorarea simptomelor, vindecarea ulcerului și prevenirea recidivelor și a complicațiilor. Abordarea este complexă, combinând medicația cu modificări ale stilului de viață.

Tratament farmacologic

Medicația este pilonul principal al terapiei ulcerului gastric și este adaptată în funcție de cauză.

• Inhibitorii Pompei de Protoni (IPP): Medicamente precum Omeprazol, Pantoprazol, Esomeprazol sunt cele mai puternice supresoare ale secreției acide gastrice. Acestea blochează “pompa” care produce acid în celulele stomacului, creând un mediu favorabil vindecării. Tratamentul durează, de obicei, 4-8 săptămâni și are o rată de succes de peste 80-90%.
• Eradicarea Helicobacter pylori: Dacă infecția este prezentă, tratamentul este esențial pentru a preveni recidiva. Schema standard implică o combinație de două antibiotice (de ex., Amoxicilină și Claritromicină) și un IPP, administrată timp de 10-14 zile.
• Blocantele receptorilor H2: Medicamente ca Ranitidina (în trecut) sau Famotidina reduc, de asemenea, producția de acid, dar sunt mai puțin potente decât IPP-urile. Pot fi folosite în cazuri selectate sau ca terapie de întreținere.
• Medicamente protectoare ale mucoasei: Substanțe precum sucralfatul pot forma o barieră protectoare peste ulcer, favorizând vindecarea.

Tratament chirurgical

Datorită eficienței tratamentului medicamentos, intervențiile chirurgicale pentru ulcerul necomplicat sunt extrem de rare astăzi. Chirurgia este rezervată, de obicei, pentru tratamentul de urgență al complicațiilor:

• Perforație: Necesită sutura (coaserea) de urgență a orificiului.
• Hemoragie severă: Dacă sângerarea nu poate fi controlată endoscopic (în aproximativ 10% din cazurile de hemoragie), este necesară intervenția chirurgicală pentru a lega vasul de sânge afectat.
• Obstrucție gastrică: Poate necesita proceduri pentru lărgirea canalului piloric.

Stil de viață și remedii la domiciliu

Modificările stilului de viață completează tratamentul medicamentos și ajută la prevenirea recidivelor.

• Renunțarea la fumat: Acesta este poate cel mai important pas, deoarece fumatul afectează direct vindecarea.
• Evitarea AINS: Discutați cu medicul despre alternative pentru managementul durerii (ex. Paracetamol). Dacă AINS sunt absolut necesare, se administrează împreună cu un IPP.
• Limitarea alcoolului și a cafelei: Acestea pot irita mucoasa și agrava simptomele.
• Managementul dietei: Se recomandă mese regulate, mai mici și mai frecvente. Evitați alimentele care vă provoacă personal disconfort (de obicei, prăjeli, alimente foarte grase sau picante). Nu există o “dietă de ulcer” universal valabilă.
• Antiacidele fără rețetă (OTC): Pot fi utile pentru ameliorarea rapidă, dar temporară, a arsurilor, însă nu tratează cauza și nu trebuie utilizate pe termen lung fără aviz medical.

Diferențe de tratament în funcție de sex și vârstă

• Vârstnicii: Sunt mai susceptibili la complicațiile induse de AINS. Dozele de IPP pot necesita ajustare din cauza clearance-ului renal redus. Endoscopia este adesea recomandată mai devreme pentru a exclude malignitatea, care este mai frecventă la această grupă de vârstă.
• Femeile: În timpul sarcinii, riscul de complicații precum perforația sau hemoragia poate fi mai mare. Alegerea medicamentelor trebuie făcută cu precauție, discutând riscurile și beneficiile cu medicul curant și ginecolog.
• Copiii: Ulcerul este rar la copii, iar când apare, este aproape întotdeauna asociat cu infecția cu H. pylori. Tratamentul se concentrează pe eradicarea bacteriei.

⚠️ Complicații posibile

Netratat, ulcerul gastric poate duce la probleme grave de sănătate. Este esențial să se respecte tratamentul pentru a le preveni.

Pe lângă hemoragie, perforație și obstrucție, o complicație pe termen lung a infecției cronice cu H. pylori și a inflamației asociate este creșterea riscului de a dezvolta cancer gastric.

🛡️ Prevenție

Prevenirea ulcerului gastric se concentrează pe reducerea factorilor de risc principali.

• Evitarea utilizării cronice a AINS: Folosiți cea mai mică doză eficientă pentru cel mai scurt timp posibil. Discutați cu medicul despre alternative sau despre utilizarea unui medicament gastroprotector (IPP).
• Renunțarea la fumat: Fumatul este un factor de risc major și modificabil.
• Testarea și tratarea infecției cu H. pylori: Persoanele cu istoric familial de ulcer sau cancer gastric, sau cele care necesită tratament cronic cu AINS, pot beneficia de screening.
• Igienă adecvată: Spălarea corectă a mâinilor și consumul de apă și alimente din surse sigure pot reduce riscul de a contracta infecția cu H. pylori.

❓ Întrebări frecvente

📚 Referințe / Surse

NHS UK. (2022). Stomach ulcer. nhs.uk/conditions/stomach-ulcer/.

Mayo Clinic. (2022). Peptic ulcer. mayoclinic.org/diseases-conditions/peptic-ulcer/symptoms-causes/syc-20354223.

Cleveland Clinic. (2023). Peptic Ulcers: Causes, Symptoms, and Treatments. my.clevelandclinic.org/health/diseases/10350-peptic-ulcer-disease.

National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (NIDDK). (2023). Peptic Ulcers (Stomach Ulcers). niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/peptic-ulcers-stomach-ulcers.

Ramakrishnan, K., & Salinas, R. C. (2007). Peptic ulcer disease. American Family Physician, 76(7), 1005–1012. aafp.org/pubs/afp/issues/2007/1001/p1005.html.

Vakil, N. (2023). Peptic Ulcer Disease. Merck Manual Professional Version. merckmanuals.com/professional/gastrointestinal-disorders/gastritis-and-peptic-ulcer-disease/peptic-ulcer-disease.