Blog

Totul despre diabetul zaharat – cauze, simptome, tratament, regim alimentar

Diabetul zaharat este o boală a sistemului endocrin ce apare atunci când insulina, principalul hormon ce reglează zahărul din sânge, nu mai este produsă în cantități suficiente (diabet tip 2), nu se produce deloc (diabet tip 1) sau din contră, celulele organismului nu mai răspund la acțiunea insulinei. Diabetul zaharat este o boală ce afectează tot organismul, iar complicațiile acesteia pot duce la suferința diverselor organe din corp. Diabetul zaharat este tratat interdisciplinar de medici din specialitățile Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, neurologie,  cardiologie- in functie de afectarea organelor tinta

Ce este diabetul zaharat?

Pentru a supraviețui, organismul are nevoie de energie, iar energia este obținută din alimente ce sunt transformate la nivelul tubului digestiv în compuși simpli – glucide, proteine, lipide și oligoelemente. Glucoza (zahărul) este nutrientul principal din care organismul obține o cantitate mare de energie, iar pentru ca glucoza să fie folosită de celulele corpului nostru are nevoie de ajutorul unui hormon secretat de pancreas, denumit insulină.

Diabetul zaharat este o afecțiune al cărei mecanism patologic afectează modul în care organismul nostru utilizează glucidele. Persoanele care suferă diabet zaharat au fie un deficit de producție al insulinei (moștenit sau dobândit pe parcursul vieții), fie celulele organismului nu mai răspund la acțiunea insulinei.

Efectul principal al diabetului zaharat presupune imposibilitatea de utilizare sau stocare a glucozei, ceea ce duce la creșterea cantității de glucoză din sânge (hiperglicemie).

Din punct de vedere medical, diabetul zaharat este un sindrom ce se definește prin hiperglicemie cronică (glicemie a jeun, pe nemâncate și/sau glicemia de după masă, postprandială), secreție deficitară de insulină, rezistență la mecanismele insulinei, precum și prin modificări ale metabolismului lipidic, proteic, ale echilibrului hidro-electrolitic.

Tipuri de diabet zaharat

Diabetul zaharat este clasificat și sistematizat în două mari tipuri – diabet de tip 1 și 2. Pe lângă aceste două tipuri mai există o altă formă de diabet zaharat ce se întâlnește la 1-2% dintre cazuri, fiind denumit diabet zaharat secundar (diabet datorat unor defecte genetice, unor afecțiuni ale pancreasului exocrin sau endocrin, unor medicamente, infecții, etc.). Acesta se asociază cu alte boli și se datorează mecanismelor patologice din alte afecțiuni, stări și sindroame patologice.

 

Diabet zaharat de tip 1

Diabetul de tip 1 este forma de boală ce se asociază cu deficit absolut de insulină și se datorează distrucției progresive a celulelor pancreatice care produc insulina (mai exact a celulelor beta pancreatice). Diabetul zaharat de tip 1 este mai puțin frecvent și se întâlnește la 5-10% dintre cazuri, fiind diagnosticat de obicei la varste fragede.

Deficitul absolut de insulină asociat diabetului de tip 1 se poate datora:

  • Autoimunității – corpul construiește un mecanism de distrugere selectivă a celulelor beta pancreatice cu ajutorul autoanticorpilor specifici, care atacă propriile celule sănătoase. În sânge sunt descoperiți autoanticorpi specifici, iar pacientul dezvoltă treptat, în timp, hiperglicemia și simptomele caracteristice.
  • Unei cauze neclarificate – pacienții cu diabet tip 1 idiopatic au deficit de insulină, însă nu prezintă anticorpi împotriva celulelor beta pancreatice; apare de obicei la persoanele cu origini africane sau asiatice.

Diabet zaharat de tip 2

Diabetul de tip 2 se întâlnește la aproximativ 90% dintre cazurile de diabet zaharat și se asociază cu deficit al secreției și producției de insulină la nivel pancreatic, dar și prin mecanisme de insulinorezistență la nivelul celulelor și țesuturilor organismului. Diabetul zaharat de tip 2 are mai multe stadii de gravitate, în funcție de care se recomandă tratamentul de specialitate, iar apariția lui se datorează unui cumul de factori etiopatogenici (vârstă, greutate corporală, obiceiuri alimentare, activitate fizică, prezența altor boli, etc.).

Prediabetul este o stare precursoare a diabetului zaharat de tip 2 și se întâlnește la persoanele care prezintă multiplii factori de risc asociați diabetului. Persoanele cu prediabet sunt diagnosticate în funcție de valorile glicemiei serice la examinări repetate și prezintă un risc crescut de apariție a diabetului zaharat tip 2 în viitorul apropriat. Necesită tratament igienodietetic (modificarea alimentației și a stilului de viață) și monitorizare periodică.

Diabetul zaharat în timpul sarcinii

Diabetul zaharat se poate asocia cu sarcina atunci când persoana respectivă a fost diagnosticată cu diabet înainte de a rămâne însărcinată sau atunci când se depistează diabetul în timpul sarcinii. Diabetul zaharat este o afecțiune ce poate apărea în timpul sarcinii, începând cu sfârșitul trimestrului II și până la 33 de săptămâni de sarcină, atunci când organismul are nevoie constant de mai multă insulină.

În funcție de momentul diagnosticului, diabetul zaharat apărut în sarcină poate fi de mai multe tipuri:

  • Diabet zaharat în sarcină de tip 1 sau 2 – diagnosticul se pune de obicei în prima parte a sarcinii pe baza criteriilor de diagnostic ale diabetului zaharat manifest.
  • Diabet zaharat gestațional – diagnosticul se pune pe creșterea valorilor glicemiei bazale în timpul trimestrului II sau III de sarcină, hiperglicemie depistată pentru prima oară în sarcină și pe valorile testului de toleranță orală la glucoză (TTGO), cu repetarea acestora la 4-12 săptămâni după naștere.

Sarcina asociată cu diabetul zaharat trebuie urmărită și monitorizată  îndeaproape decât sarcinile normale, deoarece există riscuri crescute de avort spontan, malformații congenitale, preeclampsie, etc. Pe toată perioada sarcinii, evaluarea glicemiei este extrem de importantă, precum și controlul greutății corporale, a tensiunii arteriale și a profilului lipidic.

 

Valorile normale sau patologice ale glicemiei

Valorile normale ale glicemiei sunt între 70 și 100 mg/dl. Valori ale glicemiei a jeun între 100 și 125 mg/dl definește starea de prediabet, unde riscul de a dezvolta diabet zaharat crește progresiv. Valoarea medie a glicemiei se evaluează cu ajutorul hemoglobinei glicozilate, ale cărei valori nu trebuie să depășească 5,7 %; valori între 5,7% și 6,4% indică starea de prediabet.

 

Metode de diagnostic ale diabetului zaharat

Diagnosticul diabetului zaharat, inclusiv al prediabetului, se bazează pe o serie de analize de laborator efectuate din sânge, dimineața devreme înainte ca pacientul să consume micul dejun și în absența oricărei ingestii de alimente cu minim 8 ore înaintea recoltării probelor de sânge.

Testele utilizate pentru diagnosticul diabetului zaharat și unanim acceptate de Organizația Mondială a Sănătății la nivel internațional sunt:

  • Glicemia a jeun (nivelul de glucoză din sânge, pe stomacul gol, în absența ingestiei de alimente) – se consideră diabet zaharat dacă valoarea glicemiei depășește 126 mg/dl
  • Hemoglobina glicozilată (HbA1c) – această analiză reflectă valoarea medie a glicemiei sanguine în ultimele 3 luni de zile și susține diagnosticul de diabet zaharat dacă valoarea acesteia depășește 6,5%. Hemoglobina glicozilată este de mare ajutor în monitorizarea tratamentului igienodietetic (dieta alimentară) la pacienții care nu respectă recomandările medicului.
  • Glicemia la 2 ore în cadrul testului de toleranță orală la glucoză (TTGO) – administrarea controlată, sub supraveghere medicală a unei cantități exacte de glucoză pentru a vedea răspunsului organismului și nivelul glicemiei;
  • Glicemia ocazională (întâmplătoare) – glicemia mai mare de 200 mg/dl măsurată întâmplător în anumite circumstanțe sau la pacienții cu simptome caracteristice unui nivel crescut al glucozei sanguine (criză hiperglicemică).

În cazul unor valori neconcludente cu simptomatologia pacientului, analizele de laborator se vor repeta la intervale regulate pentru stabilirea exactă și confirmarea diagnosticului. Complementar analizelor de laborator pentru diabet, medicul efectuează un examen clinic complet, identifică factorii de risc legați de stilul de viață și recomandă o serie de teste de laborator suplimentare (profil lipidic, teste hepatice, nivel seric al vitaminei B12, ionograma, teste pentru evaluarea funcției tiroidiene, etc.). Acestea din urmă îl vor ajuta pe medicul curant să aleagă un tratament optim, personalizat pacientului și vor stabili punctul de plecare în planul de urmărire medicală pe termen lung.

Cine trebuie testat pentru diabet?

Testarea sau evaluarea periodică pentru diabet zaharat este recomandată la persoanele adulte cu vârsta peste 45 ani, la persoanele aflate în tratament cu medicamente care afectează metabolismul glucozei (așa cum sunt glucocorticoizii, diureticele tiazidice, unele antipsihotice, etc.), la persoanele supraponderale (cu greutate corporală excesivă), care au factori de risc adiționali (istoric familial sau alte boli cronice) și bineînțeles la persoanele cu prediabet sau cu diagnostic anterior de diabet zaharat. De asemenea, copii și adolescenții ce prezintă factori de risc adiționali trebuie evaluați la intervale regulate de timp.

Cauzele diabetului zaharat

Diabetul zaharat poate porni de la o stare de autoimunitate (în care organismul atacă celule proprii), de la un defect genetic, de la un complex multifactorial etiopatogenic (obezitate, istoric familial de diabet, boli cronice asociate, sedentarism, alimentație nesănătoasă, etc.), datorită modificărilor fiziologice din sarcină sau poate apărea ca un răspuns secundar la o serie de stări patologice, precum:

  • Boli genetice cu răsunet asupra mecanismului de acțiune al insulinei – sindromul de insulinorezistență tip A, diabetul lipoatrofic, etc.
  • Boli ale pancreasului exocrin – pancreatita acută și cronică, traumatisme pancreatice, îndepărtarea chirurgicală a pancreasului, cancer pancreatic, fibroza chistică, hemocromatoza, etc.
  • Boli endocrine – acromegalie, sindrom Cushing, feocromocitom, hipertiroidism, etc.
  • Consum de medicamente sau droguri – tratament cronic cu glucocorticoizi, acid nicotinic, hormoni tiroidieni exogeni, diuretice tiazidice, interferon, substanțe care pot altera secreția de insulină.
  • Transplantul de organ – diabetul zaharat poate apărea după un transplant de organe; valorile patologice ale glicemiei pot fi induse de medicația acordată posttransplant și se pot remite sau nu.
  • Infecții cu virusuri – citomegalovirus, virusul rubeolei, etc.
  • Sindroame genetice ce se asociază du diabetul – sindromul Down, Turner, Kleinefelter, etc.

 

Simptomele diabetului zaharat

Pacienții cu diabet zaharat prezintă de obicei simptomele tipice asociate hiperglicemiei sanguine (nivelului ridicat de glucoză din sânge). Simptomele diabetului tip 1 sau 2 sunt: sete intensă- polidipsie, poliurie, nevoie de a urina frecvent, scădere în greutate, vedere încețoșată, amețeli, greață, stare de oboseală excesivă etc. Uneori însă, pacienții pot fi asimptomatici pentru o perioadă lungă de timp (mai ales cei cu diabet de tip 2).

Tratamentul diabetului zaharat

Planul terapeutic pentru diabetul zaharat include terapia farmacologică, tratamentul bolilor cronice asociate și cel mai important element, corectarea stilului de viață și autogestionarea diabetului prin respectarea tratamentului recomandat (obiceiuri alimentare, activitate fizică, activități psihosociale, etc). Obiectivele primare ale tratamentului antidiabetic sunt:

  • Controlul și monitorizarea regulată a glicemiei
  • Prevenția complicațiilor diabetului zaharat
  • Optimizarea stilului de viață și a alimentației
  • Controlul greutății corporale

Medicamentele utilizate în tratamentul diabetului zaharat au ca mecanism principal de acțiune scăderea glicemiei serice și contracararea mecanismelor patologice care duc la apariția hiperglicemiei. Diabetul zaharat de tip 2 se tratează cu ajutorul antidiabeticelor non-insulinice, care reduc glicemia prin scăderea producției de glucoză la nivel hepatic și scăderea rezistenței periferice la insulină. Principalul reprezentat al acestei clase de medicamente este metforminul, o substanță ce controlează eficient glicemia, fără niciun risc de apariție a hipoglicemiei (scăderea excesivă a glicemiei sanguine).

Metforminul, precum și alte medicamente antidiabetice non-insulinice (sulfonilureice, inhibitorii SGLT2, agoniștii receptorilor GLP-1, inhibitorii DPP4, tiazolidindionele) se administrează oral, spre deosebire de medicamentele similare insulinei care se administrează injectabil, subcutanat.

Insulina se administrează atat pacienților cu diabet zaharat de tip 1 (insulinodependent) sau cat si  celor cu diabet de tip 2 complicat (insulinonecesitant). Acesta poate fi de proveniență animală sau chimică (analogi de insulină obținuți prin tehnici de inginerie genetică) . În prezent, analogii de insulină sunt folosiți la nivel internațional pentru că au capacitatea de a controla eficient glicemia și pentru că sunt ușor de dozat și administrat.

Pacienții cu diabet zaharat trebuie evaluați periodic la interval de 3 – 6 luni pentru stabilirea eficacității planului de tratament, pentru verificarea aderenței pacientului la tratament (respectarea planului alimentar, obținerea greutății corporale optime) și pentru prevenția complicațiilor diabetului sau identificarea lor încă din stadiile incipiente. În orice moment, pacientul poate solicita ajutor și consiliere psihologică pentru renunțarea la obiceiurile nocive și pentru gestionarea dietei alimentare.

 

Complicațiile diabetului

În diabetul zaharat pot apărea o multitudine de manifestări la nivelul celorlalte sisteme de organe, o parte din ele fiind considerate complicații acute, altele complicații cronice. Atât complicațiile acute, cât și cele cronice pot evolua cu suferința serioasă a organismului și pot afecta sever calitatea vieții pacientului. Cele mai importante complicații ale diabetului zaharat sunt:

  • Retinopatia diabetică – diabetul zaharat afectează structurile oculare și vasele de sânge de la nivelul retinei, iar în timp se poate ajunge la pierderea vederii.
  • Boala renală diabetică – diabetul zaharat afectează în timp structura și funcția rinichilor, lucru care duce la apariția insuficienței renale cronice.
  • Neuropatia diabetică – diabetul zaharat poate duce la afectarea structurii și funcției sistemului nervos, lucru care poate duce la apariția traumatismelor severe, a ulcerațiilor și a infecțiilor.
  • Piciorul diabetic – boala vasculară asociată diabetului duce la apariția ulcerelor și a infecției la nivelul țesuturilor de la nivelul picioarelor.
  • Ateromatoza accentuata – ce poate duce la accident vasculare cerebral si boala cradaca ischemica
  • Coma cetoacidotică (cetoacidoza diabetică) – complicație acută a diabetului zaharat necontrolat, cu valori glicemice mari, care se datorează deficienței absolute de insulină; necesită tratament de urgență.

Regimul alimentar în diabet

Educația pacientului cu privire la modificarea stilului de viață și a dietei alimentare este scopul principal al consultului medical. Pentru ca pacientul diagnosticat cu diabet zaharat să  fie accepte și să respecte recomandările medicului, regimul alimentar trebuie să fie construit în funcție de preferințele pacientului și să asigure necesitățile nutriționale ale acestuia.

Alimentele propuse în dieta pacientului cu diabet zaharat trebuie să fie calitative și echilibrate din punct de vedere caloric și nutrițional:

  • Glucidele – sursa ideală de glucide este reprezentată de alimentele bogate în fibre, legume, fructe, cereale integrale și lactate; trebuie evitate sucurile carbogazoase, sucurile naturale și produsele care conțin zahăr.
  • Proteinele – sursa ideală de proteine o reprezintă legumele cu indice glicemic mic, lactatele maturate și carnea albă, fără grăsimi (carne de curcan, pui, pește).
  • Lipidele – sursele ideale de acizi grași mono- și polinesaturați sunt semințele oleaginoase (nuci, migdale, arahide, alune, castane, fistic, nucă de cocos, semințe de pin, etc.) și grăsimea de pește.

Scăderea în greutate și nivelul optim al glicemiei se obțin prin reducerea cantității de calorii consumate, iar studiile de specialitate susțin faptul că sub supraveghere medicală atentă, restricția calorică importantă (consum diminuat de alimente) poate trata diabetul zaharat în primii 6 ani de la diagnostic.

Alimente permise în diabet

Studiile efectuate de specialiști au arătat faptul că dietele bogate în alimente neprocesate (cereale integrale, legume, fructe de sezon, fructe de pădure, nuci de diverse sortimente, semințe, carne slabă, măsline, brânză maturată sau proaspătă, iaurt, etc.) mențin un nivelul scăzut al glicemiei și insulinemiei.

Fructe interzise în diabet

Fructele cu conținut ridicat de zahăr  (de peste 10 %) sunt recomandate a fi consumate cu precauție și în cantități mici. Acestea sunt: bananele, strugurii, perele, prunele, mango, piersicile, nectarinele, cireșele, rodiile, gutuile, portocalele, mandarinele, etc.

Ceaiuri recomandate în diabet

Unele plante naturale pot scade riscul de a dezvolta diabet. Cafeaua și ceaiurile care conțin antioxidanți (ceaiul verde, negru, oolong) reduc riscul de diabet, dar și riscul de agravare a acestuia. Turmericul și plantele ce conțin o substanță numită berberină (diferite rădăcinoase și rizomi) au proprietăți antiinflamatorii, de reducere a glicemiei și a rezistenței la insulină.

Prevenirea diabetului zaharat

Diabetul zaharat este o boală ce poate fi prevenită cu succes dacă se intervine asupra stilului de viață. Adoptarea unui stil de viață activ, cu exerciții fizice zilnice (mers pe jos, urcat de scări, alergare, lucru cu greutăți) poate preveni eficient instalarea diabetului zaharat. Sportul îmbunătățește sensibilitatea la insulină, modulează depozitele de grăsime și scade tensiunea arterială.

Alimentația sănătoasă, care include mese reduse cantitativ și activitatea fizică planificată scad riscul de dezvoltare a diabetului zaharat și a bolilor cardiovasculare, chiar și la persoanele deja obeze. Cele mai importante indicații în prevenția diabetului sunt:

  • Nu consuma dulciuri și alimente cu zahăr rafinat!
  • Nu consuma multe glucide la o masă (pâine, cartofi, dulciuri, sucuri)!
  • Scade dimensiunea porțiilor de mâncare!
  • Mănâncă alimente bogate în fibre!
  • Stai la soare 10 minute in fiecare zi sau ia suplimente cu vitamina D!
  • Evită alimentele ultraprocesate, de tip fast-food!
  • Bea 2 litri de apă pe zi (nu sucuri sau alcool, ci apă)!
  • Renunță la fumat!
  • Practică minimum 30 minute de activități fizice, zilnic!

Statistici despre diabet

  • Aproximativ 537 de milioane de adulți sunt diagnosticați în prezent cu diabet.
  • Aproximativ 541 de milioane de adulți sunt la risc de a dezvolta diabet.
  • Prediabetul și diabetul se întâlnesc cu o frecvență crescută la vârstnici peste 65 ani.
  • Numărul persoanelor cu diabet și vârste cuprinse între 40 și 59 ani este în continuă creștere.
  • În prezent, doar diabetul de tip 2 poate fi prevenit cu succes.

Resurse: