Cancerul de col uterin este o formă de cancer care apare la femei, din celulele colului uterin, parte a sistemului reproducător feminin. Este una dintre cele mai frecvente forme de cancer la femei, cu aproximativ 570.000 de cazuri noi înregistrate în fiecare an la nivel mondial. Cancerul de col uterin este, în general, cauzat de infecția cu virusul papiloma uman (HPV), care poate fi prevenită prin vaccinare.
Efectuarea unui control ginecologic anual este important pentru a detecta cancerul de col uterin în stadii timpurii, când este cel mai ușor de tratat. În stadii avansate, tratamentul cancerului de col uterin este unul complex, pacientele având nevoie de susținere atât din partea celor apropriați, cât și din partea personalului medical calificat în acordarea unor servicii medicale complete.
Ce este cancerul de col uterin?
Cancerul ce col uterin este una dintre cele mai întâlnite neoplazii la sexul feminin, fiind a doua cauză de deces prin cancer la femei. Cancerul cervical se dezvoltă atunci când celulele colului uterin (cervix) suferă modificări la nivel molecular, încep să se înmulțească necontrolat și devin celule canceroase.
Aparatul reproducător feminin este compus din ovare, uter, vagin și organe sexuale externe. Colul uterin, denumit și cervix, este situat în partea inferioară a uterului și se deschide în vagin. El este format din două straturi de țesut epitelial, unul extern numit stratul scuamos sau exocol și unul intern numit stratul columnar sau endocervix. Ambele tipuri de țesuturi pot fi locul de origine pentru cancerul de col uterin, care poate fi cauzat de infecția persistentă cu papilomavirusul uman (HPV).
Cauzele cancerului de col uterin
Cancerul de col uterin poate fi cauzat de infecții, factori de mediu, de comportament sau factori genetici personali. Cu toate acestea, principala cauză a cancerului de col uterin o reprezintă infecția persistentă cu tulpini de risc înalt ale virusului Papilloma uman (HPV). Infecția cu HPV este foarte des întâlnită deoarece poate fi transmisă prin contact sexual. HPV a fost detectat în peste 99,7% dintre cazurile de cancer de col uterin. Cu toate acestea, nu toate femeile infectate cu HPV dezvoltă cancer de col uterin.
Virusul Papilloma Uman (HPV) este cel mai întâlnit factor infecțios transmis pe cale sexuală, care infectează țesutul epitelial cervical (mucoasa cervixului) și nu numai. Sunt descoperite peste 40 de subtipuri de HPV, unele dintre ele fiind inofensive, altele fiind periculoase deoarece pot duce la apariția cancerelor (subtipuri oncogenice). Aproximativ 15 subtipuri sunt considerate a fi oncogenice, iar în cancerul de col uterin, subtipurile 16 și 18 sunt cel mai frecvent identificate.
Există 4 etape principale în dezvoltarea cancerului de col uterin:
- Infecția cu un subtip oncogen de HPV la nivelul cervixului (zona de tranziție între stratul epitelial scuamos al exocolului și cel glandular al canalului endocolului)
- Persistența infecției HPV pentru o perioadă lungă de timp
- Transformarea canceroasă progresivă a celulei epiteliale infectate viral – celule precanceroase
- Dezvoltarea cancerului și invazia acestuia către straturile de sub epiteliul cervical.
Factorii de risc pentru cancerul de col uterin
Cancerul de col uterin se întâlnește frecvent la femeile active sexual și se datorează în principal următorilor factori de risc:
- Debut precoce al vieții sexuale
- Existența unui număr crescut de parteneri sexuali
- Istoric personal de boli cu transmitere sexuală
- Nașteri numeroase
- Nașterea primului copil înainte de vârsta de 17 ani
- Fumatul activ, de lungă durată
- Utilizarea de medicamente contraceptive orale
- Istoric de boli autoimune
- Istoric familial de cancere, mai ales de cancer de col uterin
- Imunitate deficitară (infecția HIV, tratamente de imunosupresie pentru transplant de organe)
- Nivel de educație deficitar și status socio-economic scăzut
Metode de diagnostic ale cancerului de col uterin
Cancerul de col uterin poate fi diagnosticat prin mai multe metode – teste de laborator, genetice sau investigații imagistice. În funcție de caracteristicile pacientei și în funcție de profilul de risc, medicul poate recomanda o serie de teste de screening sau de diagnostic:
- Testul Babeș Papanicolau convențional sau în mediul lichid – acest test de citologie este principalul test de screening și de depistare timpurie a leziunilor precanceroase; poate detecta celule anormale, cu caracter suspect sau chiar celule precanceroase din colul uterin.
- Testul de genotipare a HPV (virusul papiloma uman): acest test genetic de screening poate detecta infecția cu subtipurile HPV oncogenice (tulpini cu risc înalt cancerigen).
- Colposcopia: aceasta este o procedură care permite medicului să examineze colul uterin cu ajutorul unui microscop special.
- Biopsia: aceasta este o procedură ghidată colposcopic prin care medicul ia o mostră de țesut din colul uterin pentru a fi examinată în laborator; este cea mai folosită metodă pentru a diagnostica cu certitudine cancerul de col uterin. Mostra de țesut poate fi luată din exocervix sau din canalul endocervical.
- Conizația: este atât o metodă de diagnostic, cât și una de tratament; implică îndepărtarea țesutului epitelial de la nivelul colulul (exocol, endocol și zona de transformare maligna – granița dintre cele două zone), sub formă de con
- CT sau RMN: Acestea sunt investigații imagistice care pot arăta dacă cancerul s-a răspândit la restul organelor genitale sau în alte zone ale corpului.
Tipuri de cancer de col uterin
În funcție de țesutul epitelial de origine, există mai multe tipuri histopatologice de cancer de col uterin, cele mai frecvente fiind carcinomul de tip scuamos și adenocarcinomul. Tipuri mai rare de cancer cervical sunt carcinomul adenoscuamos, carcinomul adenoid chistic, carcinomul nediferențiat, cancerul neuroendocrin sau tumorile mesenchimale.
Cancerul cervical de tip carcinom scuamos se dezvoltă din celulele scuamoase de la nivelul exocolului (porțiunea dinspre vagin a colului uterin) și reprezintă cel mai frecvent tip de cancer al colului uterin la femeile cu vârsta între 30 și 50 de ani.
Cancerul cervical de tip adenocarcinom este un tip mai rar de cancer al colului uterin care se dezvoltă din celulele glandulare, secretoare de mucus ale canalului endocervical (endocol), fiind mai frecvent întâlnit la femeile în vârstă de peste 50 de ani.
Stadiile cancerului de col uterin
După confirmarea diagnosticului de cancer de col uterin și după analiza rezultatelor investigațiilor imagistice (CT, PET-CT, RMN), medicul va stabili stadiul de diagnostic al cancerului, iar în funcție de acesta schema de tratament valabilă. Societatea Internațională de Obstetrică și Ginecologie (FIGO) a stabilit un sistem de stadializare a cancerului de col uterin. Există 4 stadii principale: stadiul I, II, III, IV, iar aceste sunt subîmpărțite în substadii notate cu litere și numere. Sistemul de stadializare al cancerului cervical este utilizat la nivel internațional deoarece stabilește cu exactitate stadiul inițial de extensie a tumorii, afectarea ganglionilor limfatici din vecinătate și extensia celulelor tumorale către alte sisteme de organe (metastaze).
Cancer de col uterin – Stadiul 1
Stadiul I al cancerului de col uterin se referă la o tumoră mai mică sau egală cu 5 mm, care nu a crescut în țesuturile din jurul colului uterin sau care nu s-a răspândit la alte zone ale corpului. Aceasta poate fi detectată prin teste de screening, cum ar fi testul Papanicolau, și poate fi tratată cu succes prin intervenții chirurgicale minim invazive, așa cum este conizația.
Cancer de col uterin – Stadiul 2
Stadiul II al cancerului de col uterin se referă la o tumoare care s-a extins dincolo colul uterin, dar care nu a afectat structurile anatomice din jurul acestuia sau nu s-a răspândit la alte zone ale corpului. Dacă tumora s-a extins în porțiunea superioară a vaginului, se consideră a fi stadiul IIA, iar dacă s-a extins în țesuturile din jur (grăsimea și țesuturile de susținere din jurul colului uterin), se consideră a fi stadiul IIB.
Cancerul de col uterin în stadiul II poate fi detectată prin teste de screening și poate fi tratată prin intervenții chirurgicale, cum ar fi histerectomia radicală sau prin proceduri de radioterapie. Radioterapia poate fi combinată cu chimioterapia pentru a crește șansele de vindecare.
Cancer de col uterin – Stadiul 3
Stadiul III al cancerului de col uterin se referă la o tumoră care s-a răspândit dincolo de colul uterin, către țesuturile și structurile anatomice din jur (în porțiunea inferioară a vaginului, peretele pelvic) sau la ganglionii limfatici din apropiere (ganglionii pelvici și paraaortici).
Stadiul III de boală este considerat un stadiu avansat de cancer și poate fi mai dificil de tratat decât stadiile anterioare. Tratamentul standard pentru stadiul III de cancer de col uterin este radioterapia combinată cu chimioterapia, iar apoi, în cazurile selecționare, o intervenție chirurgicală, cum ar fi histerectomia radicală. Prognosticul pentru pacienții cu stadiul III de cancer de col uterin poate fi mai puțin favorabil decât pentru pacienții cu stadii I sau II, dar șansele de recuperare pot fi îmbunătățite prin tratament precoce și monitorizare atentă.
Cancer de col uterin – Stadiul 4
Stadiul IV al cancerului de col uterin se referă la o tumoră care s-a răspândit către alte sisteme de organe ale corpului. În stadiul IVA tumora s-a răspândit către organele din vecinătate, precum vezica urinară sau rect, iar în stadiul IVB tumora a metastazat către plămâni, ficat, oase sau ganglioni limfatici de la distanță.
Stadiul IV este considerat un stadiu avansat de cancer și poate fi mai dificil de tratat decât stadiile anterioare. Tratamentul standard pentru stadiul IV de cancer de col uterin este combinația de radioterapie și chimioterapie. În cazurile mai avansate, poate fi necesară intervenția chirurgicală sau alte terapii cum ar fi terapia biologică sau imunoterapia.
Simptomele cancerului de col uterin
Cancerul de col uterin aflat la debut este deseori asimptomatic, fiind descoperit deseori în timpul unui control ginecologic de rutină. Cele mai frecvente simptome ale cancerului de col uterin aflat în stadii avansate sunt sângerările vaginale, scurgerile vaginale și durerea apărută în timpul actului sexual.
Sângerarea vaginală poate fi în cantitate mică sau mare, poate avea caracter intermitent sau continuu. Deseori, sângerarea vaginală poate apărea după actul sexual. Unele paciente pot prezenta scurgeri vaginale cu secreții apoase, mucoase, purulente și urât mirositoare, care de multe ori pot fi confundate cu o infecție vaginală sau cervicală.
Tratament pentru cancerul de col uterin
Cancerul de col uterin se tratează în echipă, unde mai mulți medici specialiști în ginecologie, oncologie, radioterapie plănuiesc cu atenție și identifică planul de tratament cel mai bun pentru pacienta în cauză. Cancerul de col uterin nu se tratează cu un singur tip de tratament, deseori fiind nevoie de mai multe metode seriate într-un plan de tratament personalizat. Nu există scheme de tratament standard pentru toate pacientele, ci scheme adaptate nevoilor și particularităților pacientei (vârstă, stadiu, dorința de prezervare a fertilității, nivelul de stres, anxietate, statut socio-economic, etc.)
Tratamentul chirurgical
Chirurgia este adesea tratamentul principal pentru cancerul de col uterin în stadii incipiente, iar atunci chirurgul va îndepărta doar o parte din colul uterin. În stadiile avansate, însă, colul uterin trebuie eliminat în întregime. Operația clasică, deschisă, de îndepărtare a colului uterin și a uterului în întregime se numește histerectomie totală și este realizată printr-o incizie largă la nivelul peretelui abdominal (laparotomie).
Modern, îndepărtarea uterului se realizează prin metode de chirurgie minim invazivă (laparoscopică sau robotică), cu incizii mici, recuperare rapidă, dureri mult diminuate și rezultate estetice mult îmbunătățite. În funcție de stadiul cancerului și de particularitățile pacientei poate fi nevoie de operații mai extinse, cu îndepărtarea ganglionilor limfatici și a ovarelor.
Radioterapie
Radioterapia este o metodă de tratament ce implică utilizarea de radiații pentru a distruge celulele canceroase. Acest tratament poate fi utilizat ca principala metodă împreună cu chimioterapia pentru cancere cervicale avansate și poate fi administrat după intervenția chirurgicală în cazul în care există un risc crescut de recidivă. În cancerul de col uterin, radioterapia poate fi administrată extern, fasciculele de radiații țintind zona tumorală din exterior, sau poate fi administrată intern (brahiterapie), cu ajutorul unui dispozitiv radioactiv amplasat în interiorul cavității uterine sau vaginale, pentru o perioadă limitată de timp.
Chimioterapie
Chimioterapia este o metodă de tratament prin care se administrează medicamente chimioterapice pentru a distruge celulele canceroase. Acestea pot fi administrate oral sau prin perfuzie intravenoasă. Pentru tratarea cancerului diagnosticat în stadii avansate, se poate recomanda utilizarea chimioterapiei împreună cu radioterapia, având ca beneficiu îmbunătățirea efectului terapeutic al radiațiilor. Pentru a controla eficient simptomele asociate cu formele severe de cancer, poate fi recomandată utilizarea de doze mari de medicamente chimioterapice.
Terapie țintită
Terapia țintită este o metodă modernă de tratament al cancerului și acționează pe strict la nivelul celulelor canceroase. Datorită efectului selectiv, aceste terapii pot distruge țintit doar celulele tumorale. Acest tip de tratament este adesea utilizat alături de chimioterapie și mai ales în cazurile de cancer avansat.
Imunoterapie
Imunoterapia este un tip de tratament ce vine în ajutorul sistemului imun pentru a distruge celulele canceroase. Imunoterapia este o metodă modernă ce ajută corpul să identifice și să elimine celule transformate malign, fiind recomandată în cazurile avansate de boală, când celelalte tratamente oncologice nu au dat rezultatele dorite.
Îngrijiri paliative
Paliația este tratamentul medical acordat în vederea ameliorării simptomelor cauzate de boala în sine, precum și a simptomelor secundare terapiei oncologice (chimioterapie, radioterapie, intervenții chirurgicale). Îngrijirile paliative sunt indispensabile tratamentului, deoarece elimină disconfortul pacientului, îi ușurează parcursul terapeutic și îi îmbunătățesc calitatea vieții, acesta învățând la ce să se aștepte și cum să facă față situației. Îngrijirile paliative sunt acordate de personal medical avizat, în timpul sau după efectuarea tratamentului oncologic de bază.
Prevenirea cancerului de col uterin
Prevenția cancerului de col uterin constă în depistarea și tratarea leziunilor precursoare ale cancerului încă din stadii incipiente. Cancerul de col uterin este unul dintre puținele tipuri de cancer ce pot fi depistate la timp și prevenite cu succes. Screening-ul periodic al cancerului de col uterin are loc în cadrul unui consult ginecologic și trebuie efectuat anual de către toate femeile cu vârsta între 21 și 65 ani.
Metodele de prevenție a cancerului de col uterin includ:
- Efectuarea anuală a testului de citologie Babeș-Papanicolau (PAP), care poate depista anomalii celulare ale colului uterin.
- Testarea și detecția HPV, efectuată concomitent cu testul de citologie, pentru identificarea infecției HPV și urmată eventual de genotiparea tipurilor de HPV prezente .
- Vaccinarea fetelor și a băieților începând cu vârsta de 9 ani pentru prevenirea leziunilor genitale precanceroase – vaccinul recombinant nonavalent Gardasil 9 poate fi administrat în 2 sau 3 doze și oferă protecție împotriva a 9 tipuri oncogene de HPV.
- Utilizarea consecventă a prezervativului
- Renunțarea la fumat
Încă din anul 2021, Organizația Mondială a Sănătății recomandă detecția materialului genetic a HPV drept metoda principală de screening. Începând cu vârsta de 30 ani, detecția HPV trebuie efectuată regulat la intervale de 5 ani sau 10 ani, în funcție de particularitățile pacientei. În lipsa acestei testări, testul Babeș-Papanicolau rămâne metoda principală de identificare precoce a leziunilor precanceroase.
Mituri despre cancerul de col uterin
Pe parcursul anilor au apărut o serie de mituri despre cancerul de col uterin, pacientele fiind induse în eroare de o serie de informații greșite. Cele mai întâlnite mituri despre cancerul de col uterin sunt:
- Cancerul de col uterin nu produce simptome – FALS! Cancerul de col uterin afectează în principal mucoasa colului uterin, iar atunci când tumora crește în dimensiuni, mucoasa normală este afectată și poate sângera. Deseori, în stadiile avansate ale cancerului cervical, simptome precum sângerarea vaginală sau durerea în timpul actului sexual nu pot fi ignorate, iar pacientele se prezintă de urgență la medicul ginecolog.
- Doar femeile în vârstă pot avea cancer de col uterin – FALS! Cancerul de col uterin poate fi diagnosticat la orice vârstă, fiind mai frecvent la femeile de 30 ani ce au asociați multipli factori de risc.
- Infecția cu HPV înseamnă cancer de col uterin – FALS! Infecția cu HPV nu este sinonimă cu cancerul cervical. Ea înseamnă doar prezența unor tipuri de HPV la nivelul mucoasei cervicale, iar la majoritatea femeilor infecția este ținută sub control sau eliminată cu ajutorul sistemului imunitar.
- Un rezultat pozitiv la examenul Babeș Papanicolau înseamnă cancer de col uterin – FALS! Un test Papanicolau pozitiv înseamnă doar apariția unor modificări la nivelul celulelor mucoasei colului uterin, modificări ce pot fi tratate cu succes cu ajutorul unui tratament potrivit.
- Vaccinul împotriva HPV te scapă de screening-ul regulat – FALS! Vaccinarea te protejează doar de 9 tulpini de HPV și nu poate elimina riscul de infecție cu restul tipurilor de HPV. Screening-ul periodic trebuie efectual regulat indiferent de schema de vaccinare.
