Coxartroza sau artroza șoldului este cauzată de deteriorarea cartilajului articulației șoldului, ceea ce provoacă dureri la nivelul șoldului sau rigiditate. Activitățile zilnice dificile devin mai greu de realizat din cauza acestei boli. Pacientul trebuie să urmeze o serie de tratamente pentru a ameliora simptomele. În același timp este nevoie de un stil de viață echilibrat, însoțit de exerciții fizice de intensitate redusă, pentru a opri progresul afecțiunii.
Pentru coxartroză există diferite metode de tratament. Cel mai comun este cel medicamentos, pe care medicii îl prescriu de obicei. Pacienții mai pot apela și la terapii alternative precum kinetoterapie, balneoterapie sau masaj. De asemenea, tratamentele naturiste ajută la ameliorarea anumitor simptome.
Ce este coxartroza sau artroza șoldului
Coxartroza sau artroza șoldului reprezintă deteriorarea cartilajului articulației șoldului. Șoldul este o articulație sferică, bila fiind poziționată în partea superioară a osului coapsei (capul femural) și separată de soclu (acetabulul) prin cartilaj. Cartilajul acționează ca un înveliș alunecos între bilă și soclu care permite bilei să alunece și să se rotească fără probleme atunci când piciorul se mișcă. Labrumul, un cartilaj puternic care căptușește marginea exterioară a soclului, asigură stabilitatea.
Atunci când cartilajul din șold este deteriorat, acesta devine aspru. Subțierea cartilajului îngustează spațiul dintre oase. În cazurile avansate, un os se freacă de altul, iar orice mișcare poate provoca durere și rigiditate. Atunci când există frecare în orice punct dintre oase, aceasta poate duce și la apariția pintenilor osoși (creșteri osoase pe marginile unui os care îi schimbă forma).
Tipuri de coxartroză
Din punct de vedere medical, coxartroza sau artroza șoldului se clasifică în două forme: coxartroză primară și coxartroză secundară.
Coxartroză primară
Coxartroza primară se manifestă în special la persoanele care au depășit vârsta de 60 de ani. Poate fi afectată doar o articulație sau ambele. Progresia bolii este una lentă, iar acest tip de artroză a șoldului s-ar forma din cauza stilului de viață sedentar, dar și a predispoziției genetice. O cauză exactă a acestei forme de coxartroză nu este încă cunoscută.
Coxartroză secundară
A doua formă de coxartroză este cea secundară și apare din cauza unor afecțiuni din naștere sau care au fost dobândite în timpul vieții, cum ar fi displazia congenitală de șold sau hipoplazia unghiului acetabular. Articulațiile pacientului se deteriorează în timp și din cauza unor factori de risc precum obezitate, diabet sau alte disfuncții metabolice.
Cauzele coxartrozei sau de ce apare coxartroza
Cauzele osteoartritei de șold nu sunt cunoscute. Printre factorii care pot contribui la apariția bolii se numără rănirea articulației, înaintarea în vârstă și excesul de greutate.
În plus, osteoartrita poate fi uneori cauzată de alți factori:
- Este posibil ca articulațiile să nu se fi format corespunzător.
- Pot exista defecte genetice (moștenite) la nivelul cartilajului.
- Este posibil ca persoana să își supună articulațiile la un stres suplimentar, fie prin supraponderabilitate, fie prin activități care implică suprasolicitarea șoldul.
Factorii de risc pentru coxartroză
Vârsta. Cu cât pacientul înaintează în vârstă, cu atât este mai probabil să fie uzat cartilajul din articulația șoldului.
Excesul de greutate. Dacă un pacient este supraponderal sau obez, atunci se pune o presiune suplimentară asupra șoldurilor.
Leziuni. Leziunile grave, cum ar fi o fractură de șold sau rupturi labrale, pot provoca coxartroza în timp.
Suprasolicitarea. Locurile de muncă și sporturile care necesită mișcări fizice repetitive care pun presiune asupra șoldului pot crește riscul de a dezvolta artroza șoldului.
Sexul. Femeile care sunt la postmenopauză sunt mai predispuse la osteoartrită de șold decât bărbații.
Anomalii structurale sau de dezvoltare. Oasele cu formă neregulată care formează articulația șoldului, cum ar fi în cazul displaziei de șold și al impingementului, pot duce la o presiune anormală asupra cartilajului.
Genetică. Anumite afecțiuni autoimune care duc la artrita de șold pot fi întâlnite în familie.
Alte condiții de sănătate. Persoanele cu diabet, colesterol ridicat, hemocromatoză (niveluri ridicate de fier în sânge) și deficiență de vitamina D sunt mai predispuse să dezvolte coxartroză.
Simptomele coxartrozei
Simptomele artritei de șold pot fi constante sau pot apărea brusc. Simptomele comune ale artritei de șold includ:
- Durere în șold sau în apropierea acestuia, care se poate agrava din cauza anumitor mișcări și exerciții.
- Rigiditatea șoldului – face dificilă mișcarea șoldului sau rotirea piciorului.
- Crepitația – sunetul audibil de cracare sau de pocnitură în momentul în care este mișcat un șold deteriorat.
- Slăbiciunea șoldului – întâlnită adesea în urma unei activități de intensitate redusă.
Stadiile coxartrozei:
Stadiul 1: În acest stadiu se află o uzură minoră a articulațiilor șoldului și a pintenilor osoși minori, iar durerea este de intensitate redusă.
Stadiul 2: Cartilajul începe să se descompună, iar creșterile de pinteni osoși sunt adesea vizibile la radiografie. Simptomele includ durere, disconfort și rigiditate la nivelul șoldului. Acest stadiu se mai numește și osteoartrită ușoară a șoldului.
Stadiul 3: Cartilajul începe să se erodeze și spațiul dintre oasele șoldului se îngustează. Activitățile normale, cum ar fi mersul pe jos, îngenuncherea sau ghemuirea provoacă durere și umflături. Acest stadiu mai poartă numele de osteoartrită moderată a șoldului.
Stadiul 4: Cartilajul aproape că a dispărut, ceea ce provoacă o inflamație cronică. Durerea și rigiditatea sunt resimțite aproape tot timpul.
Tratament pentru coxartroză
Opțiunile de tratament pentru artrita de șold variază în funcție de tipul și stadiul bolii, de vârsta pacientul, de intensitatea durerii și de alți factori. Deși medicii nu pot împiedica pierderea cartilajului, există modalități de a ameliora durerea și de a preveni deteriorarea ulterioară.
Tratament medicamentos
Pentru formele mai ușoare și moderate de coxartroză tratamentul recomandat de medic este cel medicamentos, scopul fiind de a ameliora durerea, de a elimina inflamațiile, umflăturile și de a optimiza circulația sângelui. Pentru acest tip de tratament se recomandă medicamente antiinflamatoare nesteroidiene care sunt folosite în forma acută a inflamațiilor.
De asemenea, se mai utilizează medicamentele condroprotectoare pentru a regenera structura cartilajelor. Aceste medicamente sunt recomandate în faza de debut a bolii, rolul lor fiind de a încetini progresul coxartrozei.
Tratamentul chirurgical
Progresia artritei de șold și eficacitatea diferitelor tratamente nechirurgicale variază. Dacă opțiunile nechirurgicale nu oferă ameliorarea dorită a durerii și calitatea vieții pacientului are de suferit, atunci medicul va recomanda o serie de intervenții chirurgicale:
Operația de înlocuire a șoldului sau artroplastia șoldului – procedură de înlocuire a unuia sau a ambelor capete ale unei articulații de șold deteriorate cu implanturi artificiale.
Fuziunea șoldului – procedură de fuziune a oaselor articulației șoldului. Aceasta reprezenta tratamentul chirurgical standard pentru artrita de șold înainte de a fi disponibile operațiile de înlocuire, însă în prezent este un tratament de ultimă instanță întrucât are un impact grav asupra mobilității.
Protezarea șoldului
În timpul operației de înlocuire a șoldului chirurgul îndepărtează secțiunile deteriorate ale articulației șoldului și le înlocuiește cu piese construite din metal, ceramică și plastic foarte dur. Această articulație artificială (proteză) ajută la reducerea durerii și la îmbunătățirea funcției mobile.
Denumită și artroplastie totală de șold, intervenția chirurgicală de înlocuire a șoldului ar putea fi o opțiune dacă durerea de șold interferează cu activitățile zilnice, iar tratamentele nechirurgicale nu au ajutat sau nu mai sunt eficiente.
Procedura chirurgicală poate fi finalizată în două ore. Pentru a efectua o înlocuire de șold:
– se realizează o incizie deasupra șoldului prin straturile de țesut;
– se îndepărtează osul și cartilajul deteriorat, lăsând osul sănătos intact;
– se implantează soclul de înlocuire în osul pelvian;
– se inserează o tijă metalică în partea superioară a osului coapsei, care este apoi acoperită cu o bilă de înlocuire.
După procedură pacientul va fi mutat într-o zonă de recuperare pentru câteva ore, timp în care personalul medical va monitoriza tensiunea arterială, pulsul, vigilența, nivelul de durere sau de confort și nevoia de medicamente.
Recuperarea completă în urma unei înlocuiri de șold variază de la o persoană la alta, dar majoritatea pacienților se simt bine la trei luni după operație. Îmbunătățirile continuă, de obicei, în primul an după operație.
Tratamente naturiste
Durerile provocate de coxartroză pot persista în ciuda terapiilor convenționale. O soluție alternativă reprezintă tratamentele naturiste care au rolul de a ameliora simptomele ușoare, în special dacă sunt utilizate cu alte metode. Tămâia, gheara pisicii, ghimbirul, ceaiul verde sau scoarța de salcie pot ajuta prin proprietățile lor la combaterea inflamației.
Tratamente alternative
O parte dintre pacienți se îndreaptă către alte tratamente alternative pentru a ameliora durerea provocată de coxartroză. Printre ele se numără masajul, o tehnică care ajută la gestionarea durerii și rigidității, iar în același timp pacientul se relaxează.
O altă metodă benefică în tratarea coxartrozei este kinetoterapia. Progresul poate fi încetinit doar prin mișcări regulate, sub atenta supraveghere a unui personal medical. Totuși, exercițiile kinetoterapeutice trebuie să fie de intensitate redusă, fără mișcări bruște care să provoace durere. Sunt interzise în acest caz genoflexiunile rapide sau balansarea șoldului.
Nu în ultimul rând, pacienții mai pot apela și la balneoterapie, o terapie în apă care are ca scop reducerea durerii și îmbunătățirea calității vieții. Procedura are loc într-o piscină interioară cu apă minerală, temperatura apei fiind cuprinsă între 31 și 34 de grade.
Metode de diagnostic ale coxartrozei
Diagnosticarea coxartrozei începe cu o anamneză, discuție preliminară între pacient și medic în care se va afla istoricul medical. Procesul continuă cu un test fizic, urmat de teste de sânge și imagistice. Spre exemplu, medicul poate solicita teste de sânge pentru markerii genetici și/sau anticorpii AR, dar și radiografii pentru a urmări starea cartilajului.
Cartilajul nu este vizibil la radiografie, dar medicul va observa spațiul dintre oasele articulației șoldului. Dacă acesta se îngustează, acest lucru ar putea însemna că s-a pierdut cartilajul. Radiografiile arată, de asemenea, pinteni osoși și chisturi care se dezvoltă din cauza coxartrozei.
Prevenirea coxartrozei
Una dintre cele mai bune metode de prevenție a coxartrozei este menținerea unei greutăți normale și a unui stil de viață echilibrat. În plus, se recomandă exercițiile fizice deoarece întăresc mușchii din jurul articulațiilor. Cu ajutorul exercițiilor se previne uzura cartilajului dintr-o articulație.
Totodată, este important ca pacientul să sesizeze simptomele timpurii ale coxartrozei și să apeleze de îndată la un specialist. Progresul bolii se încetinește în momentul în care tratamentul va începe din etapele incipiente.
Surse: webmd.com, hopkinsmedicine.org, mayoclinic.org, healthline.com
