Blog

Screeningul, vaccinarea HPV și prevenția cancerul de col uterin

Luna Ianuarie este luna conștientizării cancerului de col uterin. În acest context, ne dorim să ne alăturăm eforturilor Ministerul Sănătății și Institutul Național de Sănătate Publică, și campaniei de informare, educare și conștientizare privind importanța prevenirii prin vaccinare, diagnosticării precoce prin screening și tratării precoce a cancerului de col uterin, patologie cu impact negativ major asupra populației din România.

Educația medicală a populației este esențială, fără aceasta, screeningul, vaccinarea și prevenția cancerul de col uterin, nu vor avea succes.

Cancerul de col uterin poate fi prevenit prin vaccinarea HPV si prin testele de screening.

Cu toate acestea, România continuă însă să înregistreze cea mai ridicată incidență și mortalitate prin cancer de col uterin, la nivel european. (Conform datelor Sistemului European de Informații cu Privire la Cancer (ECIS) al Centrului Comun de Cercetare,  în 2022
Peste 95% dintre cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infecția cu virusul papiloma uman (HPV).

HPV este un grup de peste 200 de virusuri înrudite, 15 dintre acestea fiind responsabile pentru apariția cancerului de col uterin.

Două dintre aceste tipuri cu risc crescut, HPV 16 și HPV 18, sunt responsabile pentru majoritatea cancerelor asociate infectiei HPV.

Infecția cu HPV este cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală (ITS) , aproape toate persoanele active sexual, indiferent de sexul, identitatea de gen sau orientarea lor sexuală, sunt infectate în câteva luni până la câțiva ani după ce au devenit active sexual.
Această infecție se transmite cu ușurință între partenerii sexuali. Poate fi transmisă prin orice contact intim, fie ca vorbim de contactul sexual convențional sau nu.
Folosirea corectă a prezervativelor poate reduce șansa de transmitere a HPV, dar nu o împiedică complet.

Majoritatea infecțiilor HPV  se rezolvă spontan și nu provoacă simptome în peste 80% din cazuri, datorită capacității naturale a organismului de a lupta împotriva infecției, sistemul imunitar controlând-o si eliminând-o din organism, în decurs de un an sau doi. Aceste infecții pe termen scurt provoacă de obicei doar modificări ușoare sau „de grad scăzut” ale celulelor cervicale. Celulele revin la normal pe măsură ce infecția HPV dispare.

Infecția persistentă HPVcu tipuri cu risc crescut poate provoca modificări mai severe sau „de grad înalt” ale celulelor cervicale. Leziunile de grad înalt ce persistă, timp de 1 sau 2 ani, dacă nu sunt tratate, se pot agrava în timp și devin precanceroase, ulterior putându-se dezvolta cancerul.

Simptomele, durerea, sângerarea în timpul contactului sexual, sângerări intermenstruale sau postmenopauzale, apar decât în cazurile avansate.

Protecția împotriva infecției cu HPV se realizează prin vaccinarea HPV

Vaccinarea HPV conferă un grad ridicat de protecție împotriva displaziei de col uterin, cancerului de col uterin (atât față de carcinomul cu celule scuamoase, cât şi faţă de adenocarcinom), dar poate oferi protecție și față de neoplasmul anal, orofaringian, vulvar, vaginal şi penian. 

Vaccinul HPV este printre cele mai eficiente vaccinuri disponibile la nivel mondial, cu date fără echivoc ce demonstrează o eficacitate mai mare de 99%, atunci când este administrat la începutul adolescenței, înainte de expunerea la HPV prin activitate sexuală.

Momentul optim pentru vaccinare este înaintea debutului activității sexuale, la vârsta de 11 sau 12 ani, vaccinarea fiind recomandată atât fetelor cât și băieților.

Pacientele nevaccinate, cu vârste intre 13 și 26 de ani, ar trebui să primească seria de vaccin HPV, indiferent de activitatea sexuală sau expunerea anterioară la HPV.

În prezent, prin Ordinul MS nr. 3.120 din 12 septembrie 2023 (31) au fost extinse categoriile populaționale care beneficiază de vaccinarea anti HPV:
  • vaccinarea gratuită a fetelor și băieților cu vârsta ≥ 11 ani și < 19 ani, şi
  • compensarea 50% în cazul femeilor cu vârsta ≥ 19 ani și ≤ 45 de ani.

Vaccinul HPV este administrat în mai multe doze:

  • Pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 9 și 14 ani, se recomandă două doze, a doua doză administrându-se la 6 până la 12 luni de la prima doză. (0-6/12 luni)
  • Pentru cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 26 de ani, se recomandă trei doze, a doua injecție administrându-se la 1 până la 2 luni de la prima doză. A treia doză trebuie administrată la 6 luni de la prima doză. (0-1/2 luni-6 luni)
  • Schema de trei doze este, de asemenea, recomandată oricărei persoane cu vârsta cuprinsă între 27 și 45 de ani, care decide să înceapă seria de vaccinuri după ce a discutat cu medicul său.

Nu se recomandă testarea ADN-ului HPV înainte de vaccinare.

Vaccinarea HPV nu este recomandată în timpul sarcinii; cu toate acestea, nu se recomandă efectuarea unui test de sarcină de rutină înainte de vaccinare.

Dacă se constată că o femeie este însărcinată după începerea seriei de vaccin HPV, a doua și/sau a treia doză trebuie amânată până la finalul sarcinii.

Vaccinul HPV poate și trebuie administrat femeilor care alăptează cu vârsta de 26 de ani și mai puțin, care nu au fost vaccinate anterior. (CDC, ACOG)

Screeningul cancerului de col uterin salvează vieți.

Screeningul de rutină, prin testare HPV şi Babeş Papanicolaou, poate preveni majoritatea cazurilor de cancer de col uterin, permițând identificarea și eliminarea celulele precanceroase înainte ca acestea să devină cancer de col uterin.

Când sunt depistate precoce, multe dintre aceste tipuri de cancer pot fi tratate cu succes.

Este recomandat ca screeningul cancerului de col uterin să înceapă la vârsta de 21 ani, indiferent de momentul începerii activității sexuale.

Metoda de screening recomandată pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 21 și 29 de ani este citologia Babeș Papanicolaou, la interval de 3 ani.

În prezent, există 3 opțiuni recomandate pentru screeningul cancerului de col uterin la persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 65 de ani:

  • Testarea primara HPV – tulpini HPV cu risc crescut – la fiecare 5 ani
    (Acest test poate identifica majoritatea tipurilor de HPV care cauzează cancer, chiar înainte de a exista modificări ale celulelor cervicale)
  • Citologie Babeș Papanicolaou – indetifică modificări ale celulelor cervicale, ce pot fi cauzate de HPV cu risc crescut – la interval de 3 ani
    (Acest test poate detecta modificări anormale ale celulelor colului uterin. Dacă testele arată modificări ale celulelor care ar putea duce la cancer, tratamentul poate fi efectuat înainte de apariția cancerului)
  • Cotestare HPV/citologie Babeș Papanicolaou – verifică atât tulpinile HPV cu risc crescut cat și modificări ale celulelor cervicale – la fiecare 5 ani
Toate cele trei strategii de screening sunt eficiente și fiecare oferă un echilibru rezonabil între beneficii (detecția bolii) și riscurile potențiale (teste de urmărire mai frecventă, proceduri de diagnostic invazive și tratament inutil la pacienții cu rezultate fals pozitive).

Screeningul cancerului de col uterin se poate opri după vârsta de 65 de ani dacă nu există antecedente de celule cervicale anormale moderate sau severe sau antecedente de cancer de col uterin și:

  • 3 rezultate negative la test Papanicolaou consecutiv, sau
  • 2 teste HPV negative consecutiv, sau
  • 2 rezultate negative la cotestare în ultimii 10 ani.
Dacă testele de screening au un rezultat anormal, sunt necesare teste suplimentare pentru a identifica modificări de grad înalt sau cancer.

Câte nevoi, atâtea soluții medicale! Descoperă echipa noastră de #SuperMedici