Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai răspândite afecțiuni cardiovasculare la nivel global. Aceasta poate evolua neobservată timp de mulți ani, crescând riscul de complicații grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic și insuficiența renală.
Din ce cauze apare hipertensiunea arterială?
Tensiunea arterială este influențată de volumul de sânge pompat de inimă și de rezistența pe care sângele o întâmpină în artere. O inimă care pompează mai mult sânge și arterele mai înguste conduc la o presiune arterială mai înaltă și este necesar un consult la Medicina Internă sau la Cardiologie pentru stabilirea diagnosticului și tratamentului.
Se consideră că o persoană are hipertensiune atunci când valorile tensiunii măsurate sunt de 140/90 mmHg sau mai mari dacă măsurătorile sunt efectuate într-o farmacie, în cabinetul medicului sau într-o clinică (sau o medie de 135/85 mmHg pentru măsurătorile efectuate acasă) [1]. De asemenea:
- pentru persoanele peste 80 de ani, valorile de 150/90 mmHg sau mai mari indică hipertensiune arterială dacă măsurătoarea este realizată într-un cadru medical (sau o medie de 145/85 mmHg pentru măsurătorile de acasă) [1];
- o tensiune arterială în intervalul 90/60 mmHg și 120/80 mmHg este considerată ideală. Valorile între 121/81 mmHg și 139/89 mmHg pot semnala un risc crescut de hipertensiune arterială, necesitând măsuri de control adecvate [1].
Hipertensiunea arterială se împarte în două categorii principală [1]:
Hipertensiunea primară
Majoritatea adulților nu prezintă o cauză specifică pentru hipertensiunea arterială primară, cunoscută și ca esențială. Aceasta se dezvoltă treptat pe parcursul mai multor ani și este adesea asociată cu ateroscleroza, care este acumularea de plăci în artere și care poate crește riscul de hipertensiune.
Hipertensiunea secundară
Aceasta apare ca urmare a unei afecțiuni medicale subiacente și se manifestă brusc, adesea cu valori mai ridicate ale presiunii arteriale decât în cazul hipertensiunii primare. Printre cauzele hipertensiunii secundare se numără:
- tumori ale glandei suprarenale;
- defecte cardiace congenitale;
- medicamente pentru tuse și răceală, analgezice, pilule anticoncepționale și alte medicamente prescrise;
- substanțe ilegale;
- boli renale;
- apnee obstructivă în somn;
- probleme tiroidiene.
Ce simptome pot indica hipertensiune arterială?
Este important ca fiecare persoană să meargă la controale de rutină la Cardiologie sau la Medicină Internă, pentru a putea descoperi de timpuriu eventualele probleme. Hipertensiunea arterială nu are simptome vizibile, chiar și atunci când valorile tensiunii arteriale sunt extrem de ridicate, motiv pentru care este adesea numită „ucigașul tăcut”. Este posibil ca o persoană să trăiască cu tensiune arterială mare pentru mulți ani fără să experimenteze semne care să indice această afecțiune, ceea ce face ca hipertensiunea să fie deosebit de periculoasă, deoarece poate duce fără avertizare la deteriorarea silențioasă a organelor interne [2].
În cazuri rare, unele persoane cu tensiune arterială mare pot prezenta simptome cum ar fi dureri de cap, dificultăți de respirație sau sângerări nazale. Aceste simptome pot fi ușor ignorate sau atribuite altor cauze mai puțin grave, ceea ce poate întârzia diagnosticul și tratamentul adecvat [2].
Este important de menționat că, deși simptomele menționate anterior pot fi asociate cu hipertensiunea arterială, ele nu sunt neapărat direct legate de aceasta și pot avea multe alte cauze. Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale este esențială pentru detectarea precoce și gestionarea eficientă a hipertensiunii.
Cum se diagnostichează hipertensiunea arterială?
Diagnosticul hipertensiunii arteriale începe cu măsurarea tensiunii arteriale folosind un manșon de braț. Această procedură simplă și rapidă este efectuată de obicei de către un medic la controalele medicale anuale sau la alte vizite programate. Manșonul se umflă pentru a restrânge fluxul sangvin, apoi se dezumflă treptat, permițând sângelui să curgă din nou prin arteră, în timp ce un dispozitiv măsoară presiunea [3].
Dacă se constată valori ridicate ale tensiunii arteriale la două sau mai multe vizite, se recomandă vizita la medicul internist sau cardiolog, care poate stabili diagnosticul de hipertensiune arterială. Aceasta nu se bazează pe o singură măsurătoare, deoarece tensiunea arterială poate fluctua pe parcursul zilei. Prin urmare, este necesară confirmarea prin măsurători repetate pentru a stabili un diagnostic precis.
După stabilirea diagnosticului, medicul va discuta cu tine despre istoricul tău medical și stilul de viață. Această discuție are scopul de a identifica factorii care pot contribui la hipertensiune, cum ar fi dieta, nivelul de activitate fizică, consumul de alcool sau fumatul. Înțelegerea acestor aspecte este importantă pentru a dezvolta un plan eficient de tratament și management al hipertensiunii arteriale.
Care sunt opțiunile de tratament?
Tratamentul hipertensiunii arteriale implică o combinație de schimbări în stilul de viață și, dacă este necesar, utilizarea medicamentelor [1]. Ce metodă funcționează cel mai bine variază de la persoană la persoană, iar decizia finală trebuie luată împreună cu medicul curant.
Schimbări în stilul de viață
Pentru a preveni și a reduce hipertensiunea arterială, este recomandat să se diminueze cantitatea de sare consumată și să se adopte o dietă echilibrată. Alte măsuri includ limitarea consumului de alcool, pierderea în greutate dacă există supraponderabilitate, exerciții fizice regulate, reducerea consumului de cafeină și renunțarea la fumat. Aceste schimbări pot avea impact asupra valorilor tensiunii arteriale și pot îmbunătăți sănătatea generală.
Medicație
În cazurile în care schimbările de stil de viață nu sunt suficiente, medicul poate recomanda unul sau mai multe medicamente pentru a menține tensiunea arterială sub control. Aceste medicamente sunt de obicei administrate sub formă de tablete și trebuie luate zilnic. Tipul de medicament recomandat va depinde de factori precum nivelul tensiunii arteriale și vârsta pacientului.
Se poate preveni hipertensiunea arterială?
Prevenirea hipertensiunii arteriale este posibilă prin adoptarea unui stil de viață sănătos și echilibrat. Se recomandă o dietă sănătoasă, cu reducerea cantității de sare și grăsimi și consumul abundent de fructe, legume și fibre. Alte măsuri preventive sunt [1]:
- limitarea sau evitarea consumului de alcool. Consumul regulat de alcool în exces poate crește tensiunea arterială în timp. Alcoolul este, de asemenea, bogat în calorii, ceea ce poate duce la creșterea în greutate și poate crește și mai mult tensiunea arterială;
- pierderea în greutate și activitatea fizică regulată. Activitatea fizică poate include orice, de la sport la mers pe jos și grădinărit;
- reducerea consumului de cafeină și renunțarea la fumat. Fumatul, la fel ca hipertensiunea arterială, va determina îngustarea arterelor, ceea ce poate crește tensiunea arterială, iar dacă arterele se blochează, pot provoca un atac de cord sau un accident vascular cerebral. Dacă fumezi și ai hipertensiune arterială, arterele se vor îngusta mult mai repede, iar riscul tău de boli de inimă sau pulmonare în viitor este dramatic crescut.
Acest articol este oferit numai în scop informativ și nu este destinat să fie un substitut pentru consultarea medicală profesională. Dacă întâmpini simptome care îți provoacă disconfort și care ar putea fi asociate cu hipertensiunea arterială, consultă un medic cât mai curând posibil. Doar acesta poate evalua starea ta de sănătate și poate prescrie tratamentul corespunzător.
Bibliografie:
- NHS. “High Blood Pressure (Hypertension).” NHS, 11 July 2023, www.nhs.uk/conditions/high-blood-pressure-hypertension;
- Mayo Clinic . “High Blood Pressure (Hypertension) .” Mayo Clinic, 29 Feb. 2024, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-pressure/symptoms-causes/syc-20373410;
- Cleveland Clinic. “Hypertension (Normal vs. High Blood Pressure).” Cleveland Clinic, 1 May 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/4314-hypertension-high-blood-pressure.
