Faringita, cunoscută popular ca “roșu în gât”, este o inflamație a faringelui care poate fi acută sau cronică, fiecare având cauze, simptome și tratamente distincte. Faringita acută este o boală infecțioasă de scurtă durată, cel mai adesea virală, manifestată prin durere bruscă, febră și dificultăți la înghițire. În contrast, faringita cronică este o iritație persistentă, neinfecțioasă, cauzată de factori precum refluxul gastroesofagian, alergiile sau fumatul, și se caracterizează printr-o senzație constantă de disconfort, uscăciune sau “nod în gât”.
Înțelegerea diferenței dintre cele două forme este crucială: antibioticele sunt necesare doar pentru faringita acută bacteriană și sunt inutile în cazurile virale sau cronice. Tratamentul corect depinde de identificarea cauzei exacte, de la managementul simptomatic pentru infecțiile virale, la antibioterapie pentru cele bacteriene și la abordarea condițiilor subiacente (ex: tratarea refluxului, renunțarea la fumat) pentru forma cronică. Acest articol detaliază tot ce trebuie să știi pentru a diferenția, diagnostica și trata corect ambele tipuri de faringită.
- ⏱️ Acută vs. Cronică: Faringita acută este bruscă și scurtă (zile), de obicei infecțioasă. Cea cronică este persistentă (luni), cauzată de iritanți.
- 🦠 Cauza contează: Majoritatea faringitelor acute (85-95%) sunt virale și nu necesită antibiotice. Doar cele bacteriene (streptococice) se tratează cu antibiotic.
- 🔥 Simptome cheie: Faringita acută vine cu febră și durere intensă la înghițit. Cea cronică implică o “zgârietură” constantă, nevoia de a drege glasul și tuse seacă.
- 🔍 Diagnostic diferit: Diagnosticul acut se bazează pe exudat faringian, în timp ce diagnosticul cronic caută cauze subiacente, precum boala de reflux gastroesofagian (BRGE) sau alergiile.
- 💊 Tratament țintit: Nu folosi antibiotice “preventiv”. Tratamentul pentru faringita cronică se concentrează pe eliminarea cauzei (ex: managementul refluxului, antihistaminice), nu pe simptome.
Cuprins
🤔 Introducere: ce este faringita?
Faringita reprezintă inflamația faringelui, acea porțiune a gâtului situată în spatele cavității bucale, între amigdale și laringe. În limbaj comun, este afecțiunea pe care o numim “durere în gât” sau “roșu în gât”. Această condiție este una dintre cele mai frecvente cauze pentru care pacienții, în special copiii, solicită un consult medical, mai ales în sezoanele reci când virusurile respiratorii circulă intens.
Deși termenul “faringită” este adesea folosit generic, este esențial să înțelegem că există două forme principale, cu origini și implicații complet diferite. Scopul acestui articol este de a clarifica diferențele fundamentale între faringita acută, o afecțiune de scurtă durată, de cele mai multe ori infecțioasă, și faringita cronică, o problemă persistentă, adesea cauzată de iritanți de mediu sau de alte condiții medicale subiacente. Recunoașterea corectă a tipului de faringită este primul și cel mai important pas către un tratament eficient și evitarea complicațiilor.
⚡ Faringita acută: boala de scurtă durată
Faringita acută se definește ca un episod brusc și intens de inflamație a faringelui. Caracteristica sa principală este durata limitată: de obicei, simptomele se instalează rapid, ating un punct culminant și apoi se remit complet într-un interval de 7 până la 10 zile. Această formă este aproape întotdeauna de natură infecțioasă și poate fi contagioasă.
Cauze și tipuri
Faringita acută se împarte în două mari categorii, în funcție de agentul patogen responsabil:
1. Faringita virală (cea mai comună)
Prevalența cauzelor virale
Aceasta este, de departe, cea mai frecventă formă de durere în gât. De obicei, este un simptom în cadrul unei infecții respiratorii mai largi. Principalii vinovați sunt:
- Rhinovirusuri: responsabile pentru răceala comună.
- Virusul gripal (Influenza): provoacă gripa sezonieră.
- Adenovirus: poate cauza și conjunctivită sau alte simptome respiratorii.
- Coronavirusuri: inclusiv cele care provoacă răceli comune, dar și SARS-CoV-2.
- Virusul Epstein-Barr (EBV): agentul cauzator al mononucleozei infecțioase (“boala sărutului”), care se manifestă printr-o faringită severă, febră și oboseală extremă.
2. Faringita bacteriană
Prevalența cauzelor bacteriene
Deși mai rară, faringita bacteriană necesită o atenție deosebită, deoarece netratată corespunzător poate duce la complicații serioase. Agentul patogen principal este:
- Streptococcus pyogenes (Streptococul beta-hemolitic de grup A): Acesta provoacă “angina streptococică”, o formă de faringită care necesită obligatoriu tratament cu antibiotice. Diagnosticarea corectă este crucială.
- Alți agenți bacterieni mai rari includ streptococi de grup C și G sau Mycoplasma pneumoniae.
Simptomele faringitei acute
Tabloul clinic se instalează brusc și poate include:
- Durere bruscă și intensă în gât: Adesea descrisă ca o senzație de arsură sau “ace”.
- Odinofagie (durere la înghițire): Disconfortul se accentuează la înghițirea alimentelor, lichidelor sau chiar a salivei.
- Febră: De obicei, este mai mare în infecțiile bacteriene (>38.5°C) decât în cele virale.
- Aspectul gâtului: Mucoasa faringiană și amigdalele sunt roșii (eritematoase) și umflate (edemațiate).
- Exudat faringian: Prezența unor pete albe sau depozite de puroi pe amigdale este un semn puternic sugestiv pentru o infecție bacteriană (streptococică).
- Adenopatie cervicală: Ganglionii limfatici de la nivelul gâtului sunt umflați și dureroși la palpare.
Indiciu viral vs. bacterian
Prezența unor simptome precum tusea, strănutul, nasul care curge (rinoree) sau răgușeala, alături de durerea în gât, indică aproape sigur o cauză virală (o răceală sau o gripă). Absența acestora, în combinație cu debut brusc, febră mare și exudat pe amigdale, ar trebui să ridice suspiciunea unei infecții bacteriene.
⏳ Faringita cronică: iritația persistentă
Spre deosebire de forma acută, faringita cronică nu este o boală în sine, ci mai degrabă un simptom al unei probleme de fond. Se definește ca o inflamație a faringelui care persistă pe o perioadă lungă (de obicei, mai mult de 3 luni) sau care are un caracter recurent, cu perioade scurte de acalmie. Disconfortul este constant, dar adesea de o intensitate mai mică decât în criza acută, și, cel mai important, nu este contagioasă.
Cauze și factori de risc
Cauzele sunt aproape întotdeauna neinfecțioase și se încadrează în câteva categorii principale:
- Boala de reflux gastroesofagian (BRGE): Este probabil cea mai frecventă cauză. Acidul gastric și enzimele digestive urcă din stomac în esofag și ajung până în faringe (reflux laringo-faringian), în special în timpul somnului. Acest conținut acid irită cronic mucoasa gâtului. Mai multe despre această afecțiune puteți citi în articolul despre boala de reflux gastro-esofagian: cauze, simptome, tratament.
- Rinoreea posterioară (Post-nasal drip): Secrețiile nazale care, în loc să curgă în față, se scurg în spatele nasului, direct în faringe. Aceste secreții pot irita mucoasa și pot transporta alergeni sau agenți infecțioși. Această problemă este adesea legată de rinita alergică, sinuzita cronică sau de o deviație de sept nazal.
- Utilizarea excesivă a vocii (surmenaj vocal): Specifică unor profesii precum profesori, cântăreți, actori, avocați, care își forțează constant corzile vocale și faringele.
Simptomele faringitei cronice
Simptomele sunt diferite de cele ale formei acute, fiind mai degrabă sâcâitoare și persistente decât intense:
- Senzație constantă de iritație, “zgârietură” sau uscăciune în gât.
- Senzația de “nod în gât” (Globus pharyngeus): O senzație de corp străin care nu dispare la înghițire.
- Nevoia permanentă de a “drege glasul” (raclaj faringian).
- O tuse seacă, iritativă, care se agravează în anumite poziții (ex: culcat) sau după mese.
- Durerea în gât este adesea mai pronunțată dimineața la trezire, un semn clasic pentru refluxul gastroesofagian care a acționat pe timpul nopții.
- Febra și starea generală de rău sunt, de regulă, absente. Prezența lor ar trebui să indice o posibilă suprainfecție acută.
🆚 Tabel comparativ: faringita acută vs. cronică
| Caracteristică | Faringita Acută | Faringita Cronică |
|---|---|---|
| Debut | Brusc, rapid (ore-zile) | Gradual, insidios (săptămâni-luni) |
| Durată | Scurtă (7-10 zile) | Lungă (>3 luni), cu recurențe |
| Cauza principală | Infecțioasă (virală sau bacteriană) | Iritativă (reflux, alergii, fumat, poluare) |
| Intensitatea durerii | Moderat spre severă | Ușoară spre moderată, dar constantă (disconfort) |
| Simptome asociate | Febră, frisoane, dureri musculare, exudat faringian (bacteriană) | Senzație de nod în gât, tuse seacă iritativă, nevoie de a curăța gâtul |
| Contagiozitate | Da (în special în faza incipientă) | Nu (cauza nu este infecțioasă) |
🩺 Diagnosticare și când să consulți un medic
Procesul de diagnosticare este diferit, deoarece obiectivele sunt diferite: în cazul faringitei acute, scopul este de a diferenția infecția virală de cea bacteriană, în timp ce în cazul celei cronice, scopul este de a găsi cauza principală a iritației.
Diagnosticarea faringitei acute
-
Anamneză și examen fizic: Medicul va evalua simptomele descrise de pacient și va inspecta gâtul pentru a observa roșeața, umflarea și prezența exudatului.
-
Scorul Centor/McIsaac: Este un instrument clinic pe care medicii îl folosesc pentru a estima probabilitatea unei infecții streptococice. Scorul se bazează pe 4 criterii: febră, absența tusei, ganglioni umflați și dureroși, exudat amigdalian. Un scor mare sugerează necesitatea testării.
-
Testul rapid antigenic (Rapid Strep Test): Implică recoltarea unei probe de secreție de pe amigdale cu un bețișor. Rezultatul este gata în 5-10 minute și poate confirma prezența streptococului de grup A.
-
Exudatul faringian cu antibiogramă: Este considerat “standardul de aur”. O probă similară este trimisă la laborator pentru a fi cultivată. Durează 24-48 de ore, dar confirmă cu certitudine infecția bacteriană și, prin antibiogramă, indică exact ce antibiotice sunt eficiente împotriva bacteriei respective.
Diagnosticarea faringitei cronice
Aici, investigațiile sunt mai complexe și adesea necesită o echipă multidisciplinară.
- Consult ORL: O examinare amănunțită a nasului, gâtului și laringelui, adesea cu ajutorul unei fibroscopii, este esențială pentru a evalua starea mucoaselor și a exclude alte patologii.
- Consult gastroenterologic și endoscopie digestivă superioară: dacă se suspectează boala de reflux gastroesofagian, endoscopia poate vizualiza esofagul și stomacul pentru a confirma diagnosticul.
- Consult alergologic: Testele cutanate (prick) sau analizele de sânge (IgE specifice) pot identifica alergenii responsabili pentru rinita alergică și rinoreea posterioară.
🧠 Test de cunoștințe
Care este cea mai frecventă cauză a faringitei CRONICE persistente?
🚨 Când să consulți un medic de urgență
Anumite simptome pot indica o complicație severă și necesită evaluare medicală imediată:
Semne de alarmă!
- Dificultăți severe de respirație sau senzație de sufocare.
- Imposibilitatea de a înghiți, inclusiv propria salivă (care se scurge din gură).
- Febră foarte mare (>39.5°C) care nu cedează la antitermice.
- Imposibilitatea de a deschide gura complet (trismus).
- Gât înțepenit (redoare de ceafă) sau dureri de cap severe.
💊 Opțiuni de tratament
Tratamentul variază fundamental în funcție de tipul și cauza faringitei.
Tratamentul faringitei acute
Faringita virală
- Tratament simptomatic: Antibioticele sunt INUTILE.
- Analgezice/Antipiretice: Paracetamol sau Ibuprofen pentru durere și febră.
- Hidratare: Consum crescut de lichide calde (ceai, supă) pentru a calma gâtul.
- Odihnă: Permite sistemului imunitar să lupte eficient cu infecția.
- Remedii locale: Gargară cu apă sărată, spray-uri sau pastile antiseptice/anestezice.
Faringita bacteriană (streptococică)
- Tratament cu antibiotice: Este ESENȚIAL și trebuie prescris de medic (ex: Penicilină, Amoxicilină).
- Durata tratamentului: Trebuie respectată cu strictețe (de obicei 7-10 zile), chiar dacă simptomele dispar mai devreme.
- Scop: Eradicarea completă a bacteriei pentru a preveni complicații grave (febra reumatismală, abces).
- Măsurile simptomatice (analgezice, hidratare) sunt, de asemenea, utile.
Tratamentul faringitei cronice
Aici, cheia este tratarea cauzei de fond, nu a simptomului.
Înainte de tratamentul cauzei
• Durere cronică în gât
• Tuse seacă iritativă
• Răgușeală matinală
• Calitate a vieții scăzută
După adresarea cauzei
• Reducerea iritației
• Dispariția tusei
• Gât curat la trezire
• Ameliorare semnificativă
- Pentru BRGE: Medicație anti-reflux (inhibitori de pompă de protoni, antiacide), modificări ale dietei (evitarea meselor târzii, a alimentelor picante, prăjite, acide, a băuturilor carbogazoase) și ale stilului de viață (ridicarea capului patului).
- Pentru alergii/rinoree posterioară: Antihistaminice, spray-uri nazale cu corticosteroizi pentru a controla inflamația nazală, decongestionante.
- Pentru iritanți de mediu: Renunțarea completă la fumat (activ și pasiv), utilizarea unui umidificator în cameră, purificarea aerului.
- Pentru surmenaj vocal: Repaus vocal, hidratare corespunzătoare și, în cazuri severe, terapie logopedică pentru a învăța tehnici corecte de folosire a vocii.
⚠️ Complicații posibile
Complicațiile sunt asociate în principal cu faringita acută streptococică netratată sau tratată incorect:
- Abces periamigdalian: O colecție de puroi care se formează în spatele unei amigdale, cauzând durere severă, febră și dificultăți la deschiderea gurii. Este o urgență medicală ce necesită drenaj chirurgical.
- Febra reumatismală acută (RAA): O boală inflamatorie rară, dar gravă, care poate afecta inima (ducând la afecțiuni valvulare permanente), articulațiile, pielea și creierul.
- Glomerulonefrita post-streptococică: O afecțiune rară a rinichilor, care poate apărea la câteva săptămâni după infecția în gât.
Complicațiile faringitei cronice sunt mai mult legate de scăderea calității vieții, disconfort permanent și un risc crescut de a dezvolta infecții acute pe o mucoasă deja slăbită.
🛡️ Prevenție
Multe dintre cazurile de faringită pot fi prevenite prin măsuri simple de igienă și stil de viață:
Spălarea frecventă a mâinilor
Renunțarea la fumat
Vaccinarea anuală antigripală
Managementul alergiilor și refluxului
- Evitarea contactului apropiat cu persoanele bolnave.
- A nu împărți tacâmuri, pahare, prosoape sau alte obiecte personale.
- Menținerea unei bune umidități în încăperi pe timpul iernii.
❓ Întrebări frecvente
Depinde de cauză. Faringita virală este contagioasă atâta timp cât persoana are simptome active (de obicei câteva zile). Faringita bacteriană (streptococică) devine, în general, non-contagioasă după 24-48 de ore de la începerea unui tratament corect cu antibiotice.
NU. Aceasta este o concepție greșită și periculoasă. Antibioticele sunt eficiente doar împotriva bacteriilor. Deoarece majoritatea durerilor în gât sunt cauzate de virusuri, administrarea de antibiotice în aceste cazuri nu aduce niciun beneficiu, dar contribuie la un fenomen global extrem de periculos: dezvoltarea rezistenței la antibiotice. Nu luați niciodată antibiotice fără prescripția unui medic și fără un diagnostic cert de infecție bacteriană.
Da, remediile naturale sunt excelente adjuvante pentru ameliorarea simptomelor. Mierea (nu la copiii sub 1 an), ceaiul de mușețel, ghimbirul, gargara cu apă sărată sau ceai de salvie pot calma iritația și durerea. Acestea sunt deosebit de utile în faringita virală și cea cronică. Totuși, țineți cont că ele nu pot vindeca o infecție bacteriană. În cazul anginei streptococice, ele pot fi folosite pentru confort, dar nu pot înlocui tratamentul cu antibiotice.
📚 Referințe / Surse
Centers for Disease Control and Prevention. (2024). Sore Throat. CDC.gov. cdc.gov/antibiotic-use/sore-throat.html
Mayo Clinic. (2022). Sore throat – Symptoms and causes. MayoClinic.org. mayoclinic.org/diseases-conditions/sore-throat/symptoms-causes/syc-20351635
Wolford, R. W., & Goyal, A. (2024). Pharyngitis. In StatPearls [Internet]. StatPearls Publishing. ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK519550/
MedlinePlus. (2023). Pharyngitis – sore throat. Medlineplus.gov. medlineplus.gov/ency/article/000655.htm
⚕️ Disclaimer medical
Medici care te pot ajuta
ORL
Alexandra Crăescu, vocal coach
Programează-te
ORL
Dr. Bogdan Smîrcea
Programează-te
ORL
Dr. Cipriana Perederco
Programează-te
ORL
Dr. Corina Mella
Programează-te
ORL
Dr. Elfaki Ali Dalia
Programează-te
ORL
Dr. Irina Ioniță
Programează-te
ORL
Dr. Loredana Ghiuzan
Programează-te
ORL
Dr. Mihaela Tatu
Programează-te
ORL
Dr. Tudor Ionescu
Programează-te
ORL
Ioana Măndoiu – terapeut vocal
Programează-te
