Colita limfocitară: Infiltrarea limfocitară cu diaree cronică

🔬 Ce este colita limfocitară?

Colita limfocitară face parte dintr-un grup de afecțiuni cunoscute sub numele de colită microscopică. Cealaltă afecțiune din acest grup este colita colagenoasă. Termenul “microscopică” subliniază faptul că inflamația și modificările tisulare sunt detectabile doar prin analiza la microscop a unei probe de țesut colonic (biopsie) (7). La o colonoscopie standard, mucoasa colonului arată, de obicei, complet normală.

Specific pentru colita limfocitară este prezența unui număr crescut de limfocite intraepiteliale – celule ale sistemului imunitar – în stratul superficial (epiteliul) care căptușește colonul. Criteriul de diagnostic histologic este de peste 20 de limfocite la 100 de celule epiteliale (4). Această infiltrare limfocitară interferează cu capacitatea colonului de a absorbi apa din materiile fecale, ducând la simptomul principal: diaree cronică și apoasă.

Această afecțiune afectează predominant persoanele în vârstă. Studiile arată că vârsta medie la diagnostic este de aproximativ 67 de ani, iar aproximativ 61% dintre pacienți sunt femei (1). Deși este considerată o boală cronică, evoluția ei poate varia, cu perioade de activitate simptomatică alternând cu perioade lungi de remisiune.

🌡️ Simptomele colitei limfocitare

Tabloul clinic al colitei limfocitare este dominat de simptome digestive, dar poate include și manifestări sistemice.

Simptome comune

Cel mai frecvent și definitoriu simptom este diareea cronică, care are următoarele caracteristici:

• Natură apoasă: Scaunele sunt lichide, fără sânge sau puroi.
• Frecvență ridicată: Pacienții pot avea între 5 și 10 scaune pe zi, iar în cazuri severe chiar mai multe.
• Apariție nocturnă: Un simptom specific care poate perturba somnul este diareea care trezește pacientul din somn.
• Urgență: Nevoia imperioasă de a merge la toaletă este frecventă și poate duce la accidente.

Alături de diaree, pacienții pot experimenta și alte simptome, conform unui studiu pe 170 de pacienți (1):

• Durere sau crampe abdominale: De obicei de intensitate ușoară până la moderată.
• Balonare și flatulență excesivă.
• Incontinență fecală: Ca urmare a urgenței și a scaunelor lichide.
• Pierdere în greutate: Poate apărea în cazurile severe din cauza diareei persistente și a malabsorbției.
• Oboseală: Rezultată din deshidratare, tulburări de somn și inflamația cronică.

Simptome și asocieri rare

Deși colita limfocitară afectează în principal colonul, există și manifestări mai puțin comune. În cazuri rare, inflamația se poate extinde la ultima porțiune a intestinului subțire, ileonul (5). Mai important, colita limfocitară este frecvent asociată cu alte boli autoimune. Sistemul imunitar hiperactiv care atacă colonul poate ataca și alte țesuturi din organism. Asocierile frecvente includ:

• Boala celiacă: O intoleranță la gluten care provoacă inflamație în intestinul subțire.
• Artrita reumatoidă: O boală care provoacă inflamația articulațiilor.
• Sindromul Sjögren: O afecțiune care cauzează uscăciunea ochilor și a gurii.
• Afecțiuni tiroidiene autoimune: Cum ar fi tiroidita Hashimoto.
• Diabet de tip 1.
• Psoriazis.

🧬 Cauze și factori de risc

Cauza exactă a colitei limfocitare rămâne necunoscută, dar cercetătorii cred că este rezultatul unei combinații de factori genetici, de mediu și un răspuns imun anormal.

Principalii factori de risc și teorii cauzale includ:

1. Medicamentele

Acesta este unul dintre cei mai bine documentați factori de risc. O gamă largă de medicamente a fost asociată cu declanșarea colitei limfocitare. Oprirea medicamentului suspectat duce adesea la ameliorarea simptomelor. Lista include:

• Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): Aspirină, ibuprofen, naproxen.
• Inhibitori ai pompei de protoni (IPP): Omeprazol, lansoprazol, esomeprazol (utilizate pentru refluxul acid).
• Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): Sertralina (antidepresive).
• Statine: Utilizate pentru scăderea colesterolului.
• Medicamente antidiabetice: Acarboza.
• Altele: Anumite betablocante, carbamazepină.

2. Infecțiile

Anumite bacterii sau virusuri ar putea declanșa procesul inflamator. Bacteriile precum Campylobacter jejuni, Clostridioides difficile sau Yersinia enterocolitica sunt considerate posibili factori declanșatori (6).

3. Factori autoimuni

Asocierea frecventă cu alte boli autoimune (artrită, boală celiacă) susține teoria că un sistem imunitar dereglat joacă un rol central (3).

4. Malabsorbția acizilor biliari

Acizii biliari sunt produși în ficat pentru a ajuta la digestia grăsimilor. În mod normal, ei sunt reabsorbiți în ileon. Dacă acest proces eșuează, excesul de acizi biliari ajunge în colon, unde poate provoca iritații și diaree. Se crede că acest mecanism contribuie la diareea din colita microscopică.

🩺 Diagnosticarea afecțiunii

Diagnosticul colitei limfocitare este un proces de excludere și confirmare, deoarece simptomele sale sunt nespecifice și pot mima alte afecțiuni, precum sindromul de colon iritabil (SCI) sau infecțiile intestinale.

• Evaluare clinică și istoric
  Medicul va discuta simptomele (tipul de diaree, frecvența, prezența simptomelor nocturne), va evalua istoricul medical, inclusiv toate medicamentele luate, și va efectua un examen fizic.
• Analize de laborator
  Se vor recomanda analize de sânge pentru a verifica semnele de inflamație (VSH, CRP), anemie și pentru a exclude boala celiacă (anticorpi specifici). Testele de scaun sunt esențiale pentru a exclude cauzele infecțioase (precum C. difficile).
• Colonoscopie cu biopsii
  Aceasta este singura metodă de a confirma diagnosticul. În timpul colonoscopiei, medicul gastroenterolog va examina vizual întregul colon. Deoarece în colita limfocitară colonul arată normal, este crucial ca medicul să preleveze multiple mostre de țesut (biopsii) din diferite segmente ale colonului.
• Analiză histopatologică
  Probele de biopsie sunt trimise la laborator, unde un patolog le examinează la microscop. Diagnosticul de colită limfocitară se pune dacă se observă o creștere a numărului de limfocite în stratul epitelial al mucoasei colonice.

⚠️ Când să consulți un medic

Este important să nu ignori simptomele digestive persistente. Programează o consultație la un medic gastroenterolog dacă te confrunți cu:

• Diaree care durează mai mult de 4 săptămâni.
• Mai mult de 5 episoade de diaree pe zi.
• Diaree care te trezește din somn.
• Pierdere neintențională în greutate de peste 5% din greutatea corporală.
• Semne de deshidratare: gură uscată, amețeală, urină închisă la culoare, oboseală extremă.
• Dureri abdominale severe sau persistente.

💊 Tratament și management

Obiectivul tratamentului în colita limfocitară este de a controla diareea, de a îmbunătăți calitatea vieții și de a induce remisiunea. Abordarea este adesea treptată.

Tratament și management general

1. Identificarea și eliminarea factorilor declanșatori

Primul pas este revizuirea tuturor medicamentelor și, dacă este posibil, întreruperea celor cunoscute că pot cauza colită microscopică (în special AINS și IPP), sub îndrumarea medicului.

2. Tratament medicamentos

Dacă modificările stilului de viață nu sunt suficiente, se recurge la medicamente:

• Agenți antidiareici: Loperamida este adesea prima linie de tratament pentru a reduce frecvența scaunelor. Deși este eficientă pentru mulți pacienți, studiile sugerează că mai puțin de 40% obțin o remisiune completă doar cu acest tratament (1).
• Subsalicilat de bismut: Poate avea efecte antiinflamatorii și antidiareice.
• Budesonid: Acesta este principalul tratament pentru cazurile moderate până la severe. Budesonidul este un corticosteroid cu acțiune locală, care este în mare parte metabolizat în ficat înainte de a ajunge în circulația sistemică, reducând astfel efectele secundare comparativ cu steroizii sistemici (precum Prednison). De obicei, se administrează pentru o perioadă de 6-8 săptămâni pentru a induce remisiunea.
• Medicamente 5-aminosalicilice (5-ASA): Mesalazina poate fi încercată, deși eficacitatea sa este mai redusă decât cea a budesonidului.
• Imunosupresoare: În cazuri rare, refractare la alte tratamente, se pot folosi medicamente precum azatioprina sau metotrexatul.

Intervenția chirurgicală, cum ar fi colectomia (îndepărtarea colonului), este extrem de rară și rezervată doar pentru cazurile extrem de severe și debilitante care nu răspund la nicio formă de tratament medicamentos (8).

Stil de viață și remedii la domiciliu

Modificările dietetice și ale stilului de viață joacă un rol crucial în gestionarea simptomelor.

• Hidratare: Consumă multe lichide (apă, ceaiuri de plante, supe clare) pentru a preveni deshidratarea.
• Dietă:
  • Evită alimentele care pot agrava diareea: cofeină, alcool, alimente picante, grase sau prăjite, îndulcitori artificiali (sorbitol).
  • Dietă low-FODMAP: O dietă săracă în carbohidrați fermentabili poate reduce balonarea și diareea la unii pacienți.
  • Excluderea lactozei și a glutenului: Dată fiind asocierea cu intoleranța la lactoză și boala celiacă, medicul poate recomanda excluderea temporară a acestora pentru a vedea dacă simptomele se ameliorează (2).
  • Fibre solubile: Suplimentele cu fibre solubile (precum psyllium) pot ajuta la formarea scaunelor, dar trebuie introduse treptat.
• Jurnal alimentar: Menținerea unui jurnal poate ajuta la identificarea alimentelor declanșatoare specifice.

Diferențe de tratament în funcție de sex și vârstă

• Femei: Deoarece femeile (care reprezintă 61% din cazuri) au o probabilitate mai mare de a avea boli autoimune asociate, este esențială screening-ul și managementul acestor afecțiuni (de ex., boala celiacă, tiroidita). Tratamentul colitei este similar, dar abordarea este mai holistică (1).
• Vârstnici: La pacienții în vârstă, medicul va fi mai precaut la prescrierea medicamentelor. Dozele de budesonid pot fi ajustate, iar monitorizarea efectelor secundare și a interacțiunilor medicamentoase este crucială. Managementul hidratării și al nutriției este prioritar pentru a preveni fragilitatea.

🚨 Complicații

Cea mai importantă veste este că colita limfocitară nu crește riscul de a dezvolta cancer colorectal (2). Complicațiile sunt, în general, legate de diareea cronică:

• Deshidratare și dezechilibre electrolitice: Pierderea de fluide și minerale esențiale (potasiu, sodiu) poate fi periculoasă.
• Malnutriție și pierdere în greutate: Din cauza absorbției deficitare a nutrienților.
• Impact asupra calității vieții: Urgența constantă, incontinența și necesitatea de a fi mereu aproape de o toaletă pot duce la izolare socială, anxietate și depresie.

🛡️ Prevenție

Deoarece cauza exactă este necunoscută, nu există o metodă sigură de prevenire. Totuși, se pot lua câteva măsuri pentru a reduce riscul de reactivare a bolii:

• Evitarea AINS: Dacă este posibil, utilizează alte analgezice (ex. paracetamol). Discută cu medicul tău despre alternative sigure.
• Utilizarea judicioasă a IPP: Folosește inhibitori ai pompei de protoni doar la indicația medicului și pentru cea mai scurtă perioadă necesară.
• Renunțarea la fumat.

Este important de reținut că boala nu este contagioasă (4).

❓ Întrebări frecvente (FAQ)

📚 Resurse și referințe

Informațiile prezentate în acest articol se bazează pe cercetări actuale și ghiduri medicale. Pentru mai multe detalii, puteți consulta următoarele surse:

• Pardi, D. S., et al. (2002). Lymphocytic colitis: clinical features, treatment, and outcomes. The American journal of gastroenterology. pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12425555/
• The GI Practice. (n.d.). Lymphocytic Colitis Treatment Long Island, NY. thegipractice.com/digestive-health-conditions/colon-disorders-treatment/lymphocytic-colitis-treatment/
• Better Health Channel. (n.d.). Collagenous colitis and lymphocytic colitis. www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/collagenous-colitis-and-lymphocytic-colitis
• Cleveland Clinic. (2023). Lymphocytic Colitis: Symptoms & Treatment Options. my.clevelandclinic.org/health/diseases/24634-lymphocytic-colitis
• University of Rochester Medical Center. (n.d.). Lymphocytic Colitis. www.urmc.rochester.edu/encyclopedia/content?contenttypeid=134&contentid=610
• Mayo Clinic. (2022). Microscopic colitis – Symptoms and causes. www.mayoclinic.org/diseases-conditions/microscopic-colitis/symptoms-causes/syc-20351478