Blog

‌Ciroza hepatică: simptome, durată de viață, tratament, regim alimentar

‌Sursa foto: freepik.com

Ciroza este o boală cronică gravă care afectează ficatul, ducând la deteriorarea progresivă a acestuia. Chiar dacă nu există un tratament curativ, depistarea sa timpurie și gestionarea corectă pot încetini progresia bolii. Descoperă din acest articol tot ce trebuie să știi despre ciroza hepatică: simptome, tipuri, cauze și factori de risc, posibile complicații, metode de diagnostic, opțiuni de tratament, regim alimentar, precum și ce măsuri preventive poți lua.

Ce este ciroza hepatică?

Ciroza hepatică este o boală cronică și progresivă a ficatului . Este caracterizată prin formarea de țesut cicatricial în locul celulelor hepatice sănătoase. Această cicatrizare, numită fibroză, apare în urma unor leziuni hepatice repetate și conduce la înlocuirea treptată a țesutului hepatic sănătos cu noduli și cicatrici.

Afecțiunea poate fi descrisă ca ciroză lichidă (umedă), atunci când există acumulare de lichid în cavitatea abdominală (ascită). În ciroza uscată, în schimb, ascita nu este prezentă, dar ficatul rămâne afectat sever. Pe măsură ce boala progresează, ficatul își pierde capacitatea de a funcționa corect și afectează procese vitale ale organismului.

Tipurile și cauzele cirozei

Ciroza hepatică se dezvoltă în urma unor leziuni repetate sau prelungite ale ficatului, care provoacă inflamație și distrugerea celulelor hepatice. Există diferite tipuri de ciroză, fiecare cu cauze și caracteristici specifice. Pentru a primi un diagnostic și tratament specializat al afecțiunilor hepatice, îți recomandăm să îți faci o programare la gastroenterologie.

         Ciroza alcoolică

Ciroza hepatică alcoolică este o formă a bolii cauzată de consumul excesiv și prelungit de alcool. Alcoolul afectează ficatul prin distrugerea celulelor hepatice și provocarea inflamației. În timp, acest lucru duce la formarea de țesut cicatricial (fibroză) care compromite funcționarea ficatului.

         Ciroza virală

Ciroza vitală este determinată de infecții cronice cu hepatita B sau C. Acestea provoacă inflamații persistente care afectează funcția ficatului și duc la fibroză severă, crescând riscul de complicații grave.

         Ciroza biliară primitivă

Ciroza biliară primitivă este o boală autoimună rară care afectează canalele biliare mici din ficat. Drept urmare, împiedică scurgerea bilei și determină acumularea de toxine, ceea ce duce la afectarea progresivă a ficatului.

         Ciroza metabolică

Asociată cu tulburări genetice precum hemocromatoza sau boala Wilson, ciroza metabolică este cauzată de acumularea de metale toxice în ficat.

         Ciroza non-alcoolică

Dezvoltată din steatoza hepatică non-alcoolică, afecțiunea este legată de obezitate, diabet și sindrom metabolic. Este caracterizată prin acumularea de grăsime și inflamație cronică în ficat.

Ciroza hepatică: simptome

Simptomele cirozei hepatice pot varia în funcție de stadiul bolii și de capacitatea ficatului de a funcționa. În stadiile incipiente, ciroza poate fi asimptomatică sau poate provoca simptome nespecifice: oboseală persistentă, scăderea poftei de mâncare, pierdere în greutate, senzație de slăbiciune. În cazul cirozei lichide, abdomenul poate deveni vizibil umflat (burta umflată), cauzând un disconfort sever. Alte simptome includ apariția unor pete roșii caracteristice pe piele (steluțe vasculare) și mâncărimi intense.

Pe măsură ce boala avansează către ultima fază, apar simptome precum confuzie mentală severă, icter pronunțat și complicații precum hemoragiile din varicele esofagiene. În cazul cirozei alcoolice în ultima fază, simptomele pot include deteriorarea rapidă a stării generale și episoade frecvente de encefalopatie hepatică. În ultimele clipe ale unui bolnav de ciroză, starea este marcată de oboseală extremă, acumulare masivă de lichid și incapacitatea ficatului de a susține funcțiile vitale.

         Când e recomandat să mergi la urgențe

Există situații în care este foarte important să mergi la urgențe dacă suferi de ciroză. Printre semnalele de alarmă se numără:

  • sângerarea spontană din gingii sau nas
  • prezența sângelui în scaun sau vomă
  • confuzie accentuată și somnolență extremă
  • durere intensă în abdomen
  • creștere rapidă a volumului abdomenului
  • febră și frisoane
  • dificultăți de respirație

Complicații

Ciroza hepatică poate duce la complicații grave. Acest lucru se întâmplă în special în stadiile avansate ale bolii, când ficatul este afectat puternic și nu mai poate funcționa normal. În ciroza hepatică decompensată, apar simptome severe precum ascita, icterul pronunțat și encefalopatia hepatică, iar șansele de supraviețuire scad considerabil fără un tratament adecvat.

Printre complicațiile majore se numără hipertensiunea portală, o creștere a presiunii în vena portă, care transportă sângele de la organele digestive către ficat. Aceasta poate cauza formarea varicelor esofagiene, vase de sânge dilatate care pot sângera și pot pune viața în pericol.

În cazuri avansate, pot apărea metastazele și cancerul hepatic, care complică și mai mult prognosticul. Decesul în ciroza hepatică survine de obicei din cauza insuficienței hepatice, hemoragiilor masive sau infecțiilor severe.

Metode de diagnostic

Diagnosticul cirozei hepatice implică mai multe investigații pentru a evalua gradul de afectare a ficatului și pentru a identifica eventualele complicații. Inițial, medicul poate efectua o evaluare clinică și analiza istoricul medical al pacientului. Vor fi recomandate analize de sânge, importante pentru a măsura funcția hepatică. Valorile analizelor de care se ține cont în caz de ciroză hepatică sunt markerii de inflamație, coagulare și nivelurile de bilirubină, enzime hepatice și proteine.

Se recomandă de asemenea ecografia, CT-ul sau RMN-ul, care ajută la vizualizarea structurii ficatului și identificarea nodulilor sau a altor modificări. O metodă specifică, elastografia (FibroScan), evaluează rigiditatea ficatului, un indicator al fibrozării. În unele cazuri, medicul poate recomanda și o biopsie hepatică. Aceasta implică prelevarea unei mici mostre de țesut hepatic pentru analiză microscopică, pentru a confirma gradul de cicatrizare. Pentru un diagnostic complet, pacienții își pot face o consultație la medicină internă.

Opțiuni de tratament

Ciroza nu poate fi vindecată complet, dat fiind că țesutul cicatricial format este ireversibil. Totuși, tratamentul potrivit și schimbările stilului de viață pot încetini progresia bolii și pot preveni complicațiile. În stadiile incipiente, se recomandă îmbunătățirea stilului de viață, care implică evitarea alcoolului și adoptarea unei diete echilibrate. Medicamentele pot fi prescrise pentru a controla simptomele și pentru a reduce riscul de complicații. Se folosesc de obicei diuretice pentru gestionarea ascitei, lactuloză pentru tratarea encefalopatiei hepatice și calmante pentru durerile asociate.

În cazurile avansate, tratamentele devin mai complexe și pot include proceduri pentru a gestiona hipertensiunea portală și varicele esofagiene. Transplantul hepatic este ultima soluție și poate fi recomandat în cazurile de insuficiență hepatică severă. Dacă te întrebi cât poți trăi cu ciroza alcoolică, află că răspunsul depinde de stadiul bolii și de respectarea tratamentului.

Regim alimentar pentru ciroză

Pacienții care suferă de ciroză hepatică au nevoie de un regim alimentar specific, care să susțină funcția ficatului și să prevină complicațiile. Este important să consulți un specialist în nutriție pentru a primi recomandări personalizate.

În general, pentru cei cu ciroză hepatică decompensată sau ciroză cu lichid, se recomandă meniuri sărace în sodiu și bogate în nutrienți esențiali. Un mic dejun pentru ciroză poate include fulgi de ovăz, fructe proaspete și ceaiuri fără zahăr. Un regim alimentar pentru ciroza alcoolică trebuie să includă alimente care susțin detoxifierea, precum sfecla roșie, cunoscută pentru proprietățile sale hepatoprotectoare.

Proteinele sunt importante indiferent de tipul bolii, însă trebuie consumate cu moderație. Printre legumele care ar trebui evitate sau limitate se numără varza, conopida, broccoli, fasolea, lintea și năutul (pot provoca balonare și disconfort abdominal), ceapa, ardeiul iute (pot irita sistemul digestiv), spanacul și sfecla (dacă există risc de acumulare de oxalați) și usturoiul (poate influența metabolismul hepatic).

Cum poate fi prevenită ciroza?

Dacă vrei să previi dezvoltarea cirozei, este important să adopți un stil de viață sănătos și să eviți factorilor care pot afecta ficatul. Un prim pas este limitarea sau evitarea completă a consumului de alcool, dat fiind că abuzul de alcool este una dintre principalele cauze ale cirozei. Cei care consumă alcool ar trebui să respecte limitele recomandate și să fie atenți la semnalele de avertizare ale afectării hepatice.

Apoi, se recomandă vaccinarea împotriva hepatitei B și C pentru că aceste infecții virale sunt cauze comune ale cirozei. Dacă alegi să nu te vaccinezi, e bine să te testezi regulat, în special dacă ai un risc crescut de a te îmbolnăvi (de exemplu, dacă lucrezi în domeniul medical). Transmiterea acestor virusuri poate fi prevenită printr-o igienă adecvată și evitarea împărțirii obiectelor personale.

Totodată, menținerea unei greutăți sănătoase printr-o dietă echilibrată și exerciții fizice regulate poate reduce riscul de ficat gras non-alcoolic, o altă cauză potențială a cirozei. Protejarea ficatului poate fi realizată prin evitarea expunerii la toxine și substanțe chimice dăunătoare ficatului și administrarea responsabilă a medicamentelor, doar sub supraveghere medicală.

În concluzie, ciroza hepatică este o afecțiune gravă și ireversibilă, dar, cu o diagnosticare timpurie și un management potrivit, progresia bolii poate fi încetinită. Sperăm că acest articol te-a ajutat să înțelegi mai bine ce este ciroza, iar acum vei știi să identifici în timp util eventualele simptome.

Ai nevoie de un #SuperMedic? Vino în Enayati Medical City!

Sună acum la 021 9362 sau completează formularul de contact.

Disclaimer: Acest articol are scop informativ și nu trebuie folosit pentru a înlocui sfaturile medicale profesioniste. Tratamentul și prevenția cirozei hepatice pot varia în funcție de fiecare individ. Este important să discuți cu un medic înainte de a începe orice tratament.

Surse:

  • “Cirrhosis – NIDDK.” National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases, 2024, www.niddk.nih.gov/health-information/liver-disease/cirrhosis. Accesat la 8 noiembrie 2024.
  • ‌“Cirrhosis of the Liver.” British Liver Trust, 2024, britishlivertrust.org.uk/information-and-support/liver-conditions/cirrhosis/. Accesat la 8 noiembrie 2024.
  • “Everything You Need to Know about Cirrhosis.” Medical News Today, 2017, www.medicalnewstoday.com/articles/172295. Accesat la 8 noiembrie 2024.

Programează-te telefonic sau completează formularul de contact