Blog

Ce trebuie să știi despre boala Alzheimer

A îmbătrâni normal înseamnă să îmbătrânești fără semnele vreunei boli. Și totusi, sunt adulți vârstnici care, deși nu prezintă nici o simptomatologie a vreunei boli, prezintă modificări patologice pentru Boala Alzheimer, boala Parkinson, demența cu corpi Lewis și boli cardiovasculare.

Fenomenul de îmbătrânire nu este o boală. Demarcația dintre modificările normale biologice legate de îmbătrânire și cele induse de patologia vârstei a treia este dificil de stabilit. Cu cât descoperim mai mult, cu atât mai multe oportunități apar pentru a întârzia îmbătrânirea cerebrală și pentru a preveni patologiile specifice adultului vârstnic.

De obicei te adresezi medicului pentru DURERE. Dar, astăzi, în cabinetul de Geriatrie-Gerontologie, pacientul pășește pentru UITARE. De departe de a fi un lucru normal ce însoțește procesul de îmbătrânire, uitarea are astăzi conotații deosebite care trebuie investigate și tratate.

Declinul cognitiv reprezintă expresia fenotipică a modificărilor legate de vârstă ce apar în context de îmbătrânire cerebrală. Uitarea este integrată inițial în contextul Deficitului cognitiv (Mild cognitive Impairment). Termenul a suportat de-a lungul timpului 40 de definiții , dar care se aliniază definiției clasice a lui Peterson. (1) Criteriile Peterson sunt:

  • Afectarea memoriei
  • Performanța mnezică sub vârsta de referință standard
  • Performanța normală în alte domenii cognitive
  • Absența modificărilor ADL, IADL  (1)

Pentru deficitul cognitiv sever termenul de demență (din latinul de, în afară de și mens, minte) este utilizat în scop diagnostic, terapuetic și academic. Diagnosticul de demență, în forma cea mai frecvent întâlnită -dementa tip Alzheimer- se bazează pe criteriile NINCDS-ADRDA (National Institute of Neurological and Communicative Disorders and Stroke and Alzheimer Disease and Related Disorders Association, DSM -5 -Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition and ICD-10 (International Classification of Diseases).

E important de știut că există un CONTINUUM între îmbătrânirea cu succes, îmbătrânirea obișnuită, îmbătrânirea patologică, declinul cognitiv și demență.

Speranța de viață crescută la 71,4 de ani (WHO, 2016) a făcut să crească și incidența afectării cognitive a populației din țăriile dezvoltate. Demența fără comorbidități va atinge cote de 130 milioane de pacienți până în 2050 (Einblad et al. 2013) și 1/3 din seniorii de vârsta a IVa vor avea MCI ce precede demența (Petersen et al.2015, Drachman et al.2016).

De la deficit cognitiv lejer până la demență, dar și în cadrul unor patologii neurologice, înca din stadiile precoce putem întâlni pierderea memoriei și a orientării. Pentru diagnosticul de demență este necesară prezența declinului cognitiv în multiple domenii.

Primele simptome ca: tremorul, pierderea memoriei, probleme în funcțiile executive, afectarea mersului și a echilibrului, patologiile somnului, halucinațiile, iluziile, rigiditatea, sunt semne de alarmă în multiple boli neurodegenerative ca Boala Alzheimer, Boala Parkinson, Scleroza laterală amiotrofică, Demența frontotemporală, Demența mixtă.

Modificăriile cerebrale în contextul îmbătrânirii sunt: macroscopice, microscopice, eletrofiziologice, vasculare, celulare intrinseci și programate, celulare extrinseci și stochastice, neuroendocrine și moleculare. La acestea se adaugă componenta GENETICĂ. De multe ori, boala de memorie de tip Alzheimer are debut precoce, la vârste de 45-50 de ani, cu o evoluție rapid-progresivă spre deteriorare cognitivă severă. (8)

De la pacient la pacient, asistăm la alterări ale metabolismului ce conduc la acumulare de radicali liberi și stress oxidativ (ex. alterarea metabolismului glucidic, a metabolismului colesterolului, diabet și obezitate, activitate fizică redusă, dietă necorespunzătoare, patologia cardiovasculară, traiectoria vieții -educație, condiții sociale și economice, rezerva cognitivă) și în special precursorii amiloidului (generarea Apo, agregarea Abeta, hiperfosforilarea tau). (8)

Trebuie știut că diagnosticul precoce al bolii de memorie este cheia succesului terapeutic, al prelungirii duratei de viață, a micșorarii costurilor economice și sufletești ale pacienților și familior acestora.

Prin metode de screening și prin detectarea markerilor se poate pune un diagnostic precoce al bolii de memorie de tip Alzheimer.

D.Anderson afirma în 2007 că sunt pacienti cu patologie de tip Alzheimer fără simptome. Demența Alzheimer și Accidentul vascular cerebral sunt cele mai frecvente patologii asociate.

Diagnosticul definitiv de Boală Alzheimer este foarte dificil de stabilit. Anamneza și istoricul de viață al fiecărui pacient cu risc crescut de Demență Alzheimer pot ajuta în stabilirea diagnosticului precoce al acestei boli. De obicei, demențele sunt descoperite în formele moderate și severe, când memoria este deja deteriorată sau afectată. Nu dispunem de o terapie curativă, dar printr-o abordare multifactorială putem încetini evoluția unei demențe de tip Alzheimer.

Diagnosticul unei boli de memorie de tip Alzheimer este un diagnostic elaborat, consumator de timp și implică o echipă multidisciplinară. Are la bază anamneza, istoricul de viață, bateria de teste neuropsihologice, analiza LCR și imagistica cerebrala (CT, RMN, PETCT). Harta genetică și RMN-ul, precum și testele cognitive îi ajută pe pacienți să beneficieze de tratament în formele ușoare, incipiente ale Bolii Alzheimer.

La risc maxim de a dezvolta o boală de tip Alzheimer sunt cei cu vârsta mai mare de 65 ani, cei cu istoric de traumatism cerebral, nivel educațional scăzut, sindrom Down la o rudă de grad I, femei cu vârsta de 35 de ani care au născut un copil cu sindromul Down, fumătorii, cei cu istoric familial de boală Alzheimer, cu prezența tipuriilor de apolipoproteienă APOE-ε4, cei cu depresie, nivel crescut de homocisteina sau cu patologiile cardiovasculare.

Sublineim culegerea datelor legate de mediul înconjurător al pacientului, câmp electromagnetic, nutriție deficitară, carențe vitaminice în copilărie, nivel crescut al metalelor în sânge: zinc, cupru, aluminiu, fier, infecțiile virale, diabet zaharat, nivel crescut de colesterol, au și ele o importanță deosebită în etiopatogenia Bolii Alzheimer.

Zece semne de alarma pentru Boala Alzhemer:

1. Afectarea memoriei de scurtă durată, legată de nume de persoane, numere de telefon, intâlniri.

2. Probleme legate de activitățile cotidiene- uită cum să gătească, uită cum să-și administreze bugetul, nu mai știu să folosească aparatura electrocasnică.

3. Probleme legate de limbaj – uită cuvintele simple, citesc cu dificultate.

4. Dezorientare temporospațială – nu mai știu unde locuiesc, nu mai recunosc  drumul către casă, nu mai cunosc ziua, luna anul în care se află.

5. Afectarea judecății, a gândirii – nu pot să rezolve probleme simple.

6. Probleme legate de gândirea abstractă.

7. Plasarea inadecvată a obiectelor.

8. Modificări de comportament – frici nexplicabile.

9. Modificări de personalitate – confuzie extremă, suspiciozitate, dependențe de un membru al familiei.

10. Pierderea inițiativei – devin pasivi, stau în fata televizorului. (3)

Prezența unui singur simptom trebuie să alarmeze, el avertizează că ar trebui să se facă o programare la un medic geriatru pentru o evaluare geriatrică standardizată. Dacă există scăderi în greutate și ești și femeie trebuie să știi că această pierdere în greutate reprezintă un indicator clinic în tabloul de debut al Demenței Alzheimer. Un alt semn precoce este și afectarea somnului, respectiv apariția tulburărilor de somn. (3)

Diagnosticul de Boală Alzheimer este un diagnostic COMPLEX și constă în: anamneză și istoric medical, examinare fizică, consult neurologic, teste neuropsihologice, imagistică cerebrală (CT/RMN), electroencefalogramă, analize de sânge/urină, proteine specifice în lichidul cefalorahidian (tau, ptau, amiloid -beta 42). (2)

Bateria de teste neuropsihologice cuprinde -MMSE, testul ceasului, scala depresiei Yessavage, ADL; IADL, MNA, fluența verbală de literă și grup semantic, Tinetti static și dinamic la care se adaugă evaluare psihologică. (4) De finețe, figura Rey și testul Grober-Buscke pentru deficit cognitiv usor și stadiul de predemență. (4)

De primă linie este imagistica cerebrală ce permite evaluare anatomică și functională a creierului.

Astazi există tehnici noi imagistice coroborate cu biomarkeri ce pot stabili modificăriile biologice în cadrul conversiei deficitului cognitiv ușor -Boala Alzheimer. Un important pas în diagnosticul bolii Alzheimer îl reprezintă testarea în sânge a proteinelor specifice pentru această boală. (5)

În evoluția demențelor există factori agravanți ai declinului cognitiv: căderile, izolarea socială, depresia și malnutriția, complianta slabă la tratament, deteriorarea sistemică și prescrierea inadecvată a medicației, instituționalizarea pe termen lung, delirium, escarele de decubit, durerea cronică. (7)

În ultimiile decade medicația de fond de tipul inhibitorilor de acetilcolinesteraza (donepezil, galantamina, rivastigmina) și a receptorilor L-metil-D-aspartat (NMDA) (memantina) au adus o speranță în tratamentul dementei Alzheimer. (3)

Dar aceasta este numai o verigă din lanțul complet al abordării multidisciplinare în ceea ce privește tratamentul unei boli neurodegenerative de tip Alzheimer. Cheltuieliile sunt enorme și necesită un consum spiritual imens din partea familiei, îngrijitorului, al societății medicale pentru această categorie de pacienți. (6)

Vino în Enayati Hospital pentru diagnosticul precoce al Bolii Alzheimer, tratamente de ultimă generație, investigații imagistice, dar și pentru consiliere psihologică individuală și a familiei. Îți punem la dispoziție o paleta largă de alternative terapeutice prin internare în regim de spitalizare continuă, de zi, în centrul rezidențial Enayati Home sau în ambulatoriu spital.

Bibliografie:

  1. Practice guideline update: Mild cognitive impairment. Report of Guideline Development, Dissemination and Implementation Subcommittee of the American Academy of Neurology- Ronald C. Peterson and Co, Alzheimer s Association on Mays, 2017
  2. The Merck Manual of Geriatrics, Ed. Merck&comp, Whitehouse Station N.Y,2000, Edition X
  3. Luiza Spiru, Ioan Romosan- AETERNUS, Tratat de Geriatrie și Medicina Longevității, Editura Academiei Române, București, 2020, ISBN 978-973-27-3203-8
  4. Luiza Spiru, Bruno Vellas, Pierre Jean Ousset. Teste clinice pentru Boala Alzheimer, Editura UMF Carol Davila, 2001
  5. Luiza Spiru- Managementul Bolilor de Memorie, Ghid Practic, 2006, ISBN 973-8611-4-4-2006
  6. Ghid de bună practică în îngrijirea la domiciliu și Case Rezidentiale, conform Comisiei Naționale de Geriatrie și gerontologie a MS, 2011
  7. World Alzheimer Report 2022- Life after diagnosis: Navigating treatment care and support. McGill University Research Center in Studies in Aging and The McGill Faculty of Medicine and Health Science the Division of Geriatric Medicine and Dementia.
  8. Maria Cristina Polidori, Gereon Nelles, Umberto Senire, Patricia Mecocci- Cognitive Decline in Learning Geriatric Medicine. A study Guide for Medical Students pag 67-79, ISSN 2509-60606:Practical Issue in Geriatrics, Springer International Publishing AG, 2018

Sursa foto: https://www.istockphoto.com/