Îmbătrânirea este un proces natural care vine la pachet cu numeroase provocări și schimbări în ceea ce privește sănătatea. Prin urmare, este important să fim informați în legătură cu bolile specifice bătrâneții, pentru a le putea preveni și aborda eficient.
Bolile cardiovasculare
Bolile cardiovasculare sunt printre cele mai comune afecțiuni întâlnite în geriatrie, afectând atât bărbații, cât și femeile. Hipertensiunea arterială, infarctul miocardic, insuficiența cardiacă și aritmia sunt cele mai frecvente astfel de afecțiuni întâlnite în rândul persoanelor de peste 85 de ani [1].
Hipertensiunea arterială este o boală cronică ce poate duce la complicații grave, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. Insuficiența cardiacă apare atunci când inima nu mai poate pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului. Infarctul miocardic apare atunci când fluxul de sânge către inimă este blocat, ducând la moartea țesutului cardiac. Accidentul vascular cerebral apare atunci când fluxul de sânge către creier este blocat sau când un vas de sânge din creier se rupe, ducând la pierderea funcției cerebrale.
Aceste afecțiuni pot avea un impact semnificativ asupra sănătății și funcționării lor cotidiene. Ele pot afecta capacitatea de a efectua activități zilnice și pot crește riscul de a dezvolta alte complicații, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau insuficiența renală. Cu toate acestea, există măsuri preventive și tratamente disponibile pentru a gestiona aceste afecțiuni și a reduce riscul de complicații.
Tratamentul și managementul afecțiunilor cardiovasculare la persoanele în vârstă implică monitorizarea și tratarea bolilor cardiovasculare de către medic și terapeut, precum și aderarea la tratamentul medicamentos și la intervențiile terapeutice non-farmacologice, cum ar fi exercițiile fizice, gestionarea stresului și dieta sănătoasă.
Declinul cognitiv și demența
Declinul cognitiv poate fi cauzat de o varietate de factori și poate afecta capacitatea de a realiza activitățile cotidiene și de a menține independența. În stadiul incipient, procesul de declin cognitiv presupune faptul că vârstnicul poate întâmpina greutăți în a-și aminti anumite informații sau nume, dar aceste probleme nu afectează semnificativ activitățile zilnice.
În stadiul mediu, poate fi afectată capacitatea persoanei de a învăța lucruri noi și de a își aminti lucruri vechi, iar aceasta poate avea dificultăți în a rezolva probleme sau a se concentra. În etapa severă, declinul cognitiv poate deveni mai pronunțat, iar persoana poate deveni dependentă de ajutorul altora pentru activitățile zilnice.
Demența este o afecțiune care poate apărea în urma declinului cognitiv și care poate afecta semnificativ calitatea vieții persoanei și a familiei acesteia. Cele mai comune forme de demență sunt Alzheimer și demența vasculară.
Abordările terapeutice pentru gestionarea simptomelor demenței pot include medicația, terapia cognitiv-comportamentală și îngrijirea personalizată. Nu există un tratament care să vindece demența sau Alzheimer, dar medicamentele și terapiile pot ajuta la ameliorarea simptomelor și încetinirea progresiei bolii. Recuperarea neurologică ajută la încetinirea progresiei bolii și la ameliorarea calității vieții pacienților și a familiilor lor.
Problemele de mobilitate și echilibru
Problemele de mobilitate și echilibru sunt comune la vârstnici și pot fi cauzate de mai mulți factori. Îmbătrânirea sistemului musculo-scheletic este unul dintre aceștia, iar schimbările care apar în structura oaselor și cartilajelor pot duce la diminuarea forței musculare și a flexibilității articulare. Afecțiunile neurologice, precum boala Parkinson, pot afecta abilitatea de a coordona mișcările și de a menține echilibrul. De asemenea, afecțiunile ortopedice, de exemplu, osteoartrita, pot duce la dureri și rigiditate în articulații, ceea ce poate afecta capacitatea persoanei de a se deplasa.
Problemele de mobilitate și echilibru pot avea un impact semnificativ asupra vieții cotidiene a vârstnicilor. Acestea pot duce la creșterea riscului de căderi, accidente casnice și alte evenimente nedorite. Ele pot reduce independența și capacitatea de a efectua activități zilnice, cum ar fi îmbrăcatul, îngrijitul personal și deplasarea.
Evaluarea medicală și testele funcționale pot ajuta la identificarea și monitorizarea problemelor de mobilitate și echilibru la bătrânețe. Acestea pot fi efectuate de către un medic de familie sau de un medic geriatru și pot ajuta la identificarea cauzelor subiacente ale problemelor de mobilitate și echilibru.
Există mai multe abordări terapeutice care pot ajuta la prevenirea și gestionarea problemelor de mobilitate și echilibru la persoanele vârstnice. Kinetoterapia poate ajuta la creșterea forței musculare, a flexibilității articulare și a coordonării mișcărilor.
Diabetul zaharat
Diabetul zaharat este o afecțiune comună în geriatrie. Diabetul de tip 2 este cel mai frecvent întâlnit în rândul persoanelor în vârstă, iar simptomele ce îl pot semnala includ setea excesivă, urinarea frecventă, oboseala și pierderea în greutate neintenționată [2].
În cazul unui control inadecvat al diabetului, pot apărea complicații pe termen lung, cum ar fi neuropatia diabetică, retinopatia diabetică și afecțiunile renale. Metodele de tratament pentru diabetul zaharat includ administrarea de insulină sau medicamente antidiabetice orale, monitorizarea constantă a glicemiei și adoptarea unui plan alimentar echilibrat. Este important ca pacienții să ia medicamentele prescrise de medicul curant și să se prezinte la controale regulate pentru a evalua evoluția bolii și a adapta tratamentul în consecință.
În concluzie, printre cele mai comune afecțiuni care afectează persoanele în vârstă se numără bolile cardiovasculare, declinul cognitiv, problemele de mobilitate și echilibru, diabetul zaharat. Consultațiile regulate și un stil de viață sănătos pot contribui la prevenirea acestora sau a eventualelor complicații.
Surse de referință:
- Jaul, Efraim, and Jeremy Barron. “Age-Related Diseases and Clinical and Public Health Implications for the 85 Years Old and over Population.” Frontiers in Public Health, vol. 5, no. 335, 2017, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5732407/. Accessed 26 June 2023;
- National Institute on Aging. “Diabetes in Older People.” National Institute on Aging, 1 May 2019, www.nia.nih.gov/health/diabetes-older-people. Accessed 26 June 2023.
