Infecțiile genitale și infertilitatea masculină: Impactul asupra fertilității

🧬 Impactul infecțiilor genitale asupra fertilității masculine

Infertilitatea este definită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ca incapacitatea de a obține o sarcină după 12 luni sau mai mult de contacte sexuale regulate și neprotejate. Această problemă afectează aproximativ 1 din 6 persoane la nivel global pe parcursul vieții. Contrar unei percepții mai vechi, care punea accentul pe fertilitatea feminină, studiile moderne arată clar că factorul masculin este implicat în aproximativ 50% din cazurile de infertilitate în cupluri.

Unul dintre factorii semnificativi, dar adesea trecuți cu vederea, care contribuie la infertilitatea masculină sunt infecțiile tractului genito-urinar. Patogeni precum bacteriile, virusurile sau protozoarele, mulți dintre ei transmiși pe cale sexuală (ITS), pot compromite fertilitatea prin multiple mecanisme. Aceștia pot induce inflamație, pot bloca canalele prin care trec spermatozoizii, pot afecta direct producția de spermă sau pot deteriora calitatea acesteia (concentrație, motilitate, morfologie și integritatea ADN-ului).

O meta-analiză recentă din 2025, care a evaluat 26 de studii pe un total de 11.706 subiecți, a consolidat această legătură, în special pentru Chlamydia trachomatis (CT). Rezultatele au arătat că bărbații cu infecție CT au un risc de 3.68 ori mai mare de a fi infertili. Acest risc este și mai pronunțat la tinerii sub 25 de ani. Problema este agravată de faptul că multe dintre aceste infecții sunt asimptomatice, ceea ce face ca diagnosticul să fie pus târziu, adesea când cuplul caută deja ajutor medical pentru infertilitate.

🦠 Ce sunt infecțiile genitale relevante? Tipuri principale

Mai mulți agenți patogeni pot infecta tractul genital masculin și pot avea un impact negativ asupra fertilității. Aceștia pot fi clasificați în bacterii, virusuri și, mai rar, protozoare sau fungi.

Infecții Bacteriene

• Chlamydia trachomatis (CT): Este cea mai frecventă infecție bacteriană cu transmitere sexuală la nivel mondial, cu o prevalență de aproximativ 2.9% în populația generală. Este un patogen intracelular care poate infecta uretra, epididimul și prostata. Infecția este adesea asimptomatică la bărbați, dar poate provoca inflamație cronică (leukocitospermie), stres oxidativ crescut, deteriorarea ADN-ului spermatozoizilor și, în final, obstrucția ductelor reproductive.
• Neisseria gonorrhoeae (Gonoreea): Această bacterie provoacă uretrită și poate ascensiona, cauzând epididimită. Netratată, poate duce la formarea de stricturi uretrale sau la blocarea canalelor epididimare, rezultând în azoospermie obstructivă (absența spermatozoizilor în ejaculat).
• Ureaplasma urealyticum și Mycoplasma hominis: Aceste micoplasme fac parte din flora normală, dar în anumite condiții se pot multiplica excesiv și deveni patogene. Sunt asociate cu o calitate redusă a spermei, afectând în special motilitatea și morfologia spermatozoizilor.
• Uropatogeni (ex. E. coli): Bacteriile care cauzează în mod obișnuit infecții urinare pot, în unele cazuri, să infecteze prostata (prostatită) sau epididimul (epididimită), cu consecințe negative asupra calității spermei.

În România, situația reflectă tendințele globale. Aproximativ 15% dintre cupluri se confruntă cu infertilitatea, o cifră ușor mai mare decât media globală de 10-12%. Studiile locale indică, de asemenea, un declin îngrijorător al calității spermei la tineri, cu până la 25% dintre bărbații tineri din mediul urban prezentând parametri sub nivelul de referință.

🌡️ Simptome comune și rare

Una dintre cele mai mari provocări în diagnosticarea și tratarea infecțiilor genitale la bărbați este natura lor adesea tăcută sau asimptomatică. Se estimează că aproximativ 15% din cazurile de infertilitate masculină sunt legate de o infecție cu Chlamydia, care în majoritatea cazurilor nu produce simptome evidente.

Simptome comune (atunci când apar)

Când infecția devine simptomatică, manifestările sunt de obicei legate de inflamația uretrei (uretrită) și pot include:

• Senzație de arsură sau usturime la urinare (disurie).
• Secreții anormale de la nivelul penisului: pot fi clare, albe, galbene sau verzui, în funcție de agentul patogen.
• Prurit (mâncărime) la nivelul orificiului uretral.
• Nevoia de a urina mai frecvent.

Dacă infecția se extinde la alte structuri ale tractului genital, pot apărea simptome suplimentare:

• Durere și umflături testiculare: Acesta este un semn clasic de epididimită sau orhi-epididimită (inflamația epididimului și/sau a testiculului), o complicație gravă care necesită tratament medical imediat.
• Durere în zona pelvină, perineală sau în partea inferioară a spatelui, care poate sugera o prostatită.

Simptome rare și infertilitatea subclinică

Pe lângă simptomele acute, infecțiile pot duce la manifestări mai subtile sau complicații pe termen lung, care definesc infertilitatea subclinică:

• Epididimită cronică: Durere testiculară persistentă, de intensitate redusă.
• Prostatită cronică / Sindromul durerii pelvine cronice: Disconfort persistent în zona pelvină, probleme urinare și uneori disfuncție erectilă sau durere la ejaculare.

Chiar și în absența totală a simptomelor, infecția poate produce daune la nivel microscopic. Aceasta este “infertilitatea subclinică”, unde singurele semne sunt anomaliile detectate la o spermogramă:

• Leukocitospermie: Prezența unui număr mare de celule albe (leucocite) în spermă, un semn clar de inflamație.
• Motilitate scăzută (astenozoospermie): Spermatozoizii nu se mișcă eficient.
• Concentrație redusă (oligozoospermie): Mai puțini spermatozoizi decât normal.
• Fragmentarea ADN-ului spermatic: Deteriorarea materialului genetic transportat de spermatozoizi, care poate duce la eșecul fertilizării sau la avorturi spontane.

⚠️ Cauze și factori de risc

Infertilitatea masculină indusă de infecții este rezultatul unei cascade de evenimente patologice declanșate de prezența agenților patogeni în tractul genito-urinar.

Cauzele principale ale afectării fertilității

Mecanismele prin care infecțiile duc la infertilitate sunt complexe și interconectate:

• 1. Inflamația: Răspunsul imun al organismului la infecție duce la acumularea de celule imune (leucocite) în tractul genital. Aceste celule eliberează substanțe numite specii reactive de oxigen (ROS) pentru a lupta împotriva patogenilor. Când acest proces este cronic, excesul de ROS (stres oxidativ) deteriorează membranele spermatozoizilor și ADN-ul acestora, afectându-le motilitatea și capacitatea de a fertiliza ovulul.
• 2. Obstrucția ductelor: Inflamația cronică, în special în epididim (epididimită), poate duce la fibroză și cicatrizare. Acest lucru poate bloca parțial sau total canalele delicate prin care trec spermatozoizii de la testicule spre uretră. Blocajul complet poate duce la azoospermie obstructivă.
• 3. Afectarea directă a spermatozoizilor: Anumiți patogeni, precum Chlamydia, se pot atașa direct de spermatozoizi, afectându-le funcția. De asemenea, pot induce apoptoza (moartea celulară programată) a spermatozoizilor.
• 4. Disfuncția glandelor anexe: Infecția prostatei (prostatită) sau a veziculelor seminale poate altera compoziția lichidului seminal. Acest lichid este crucial pentru hrănirea, protecția și transportul spermatozoizilor. O compoziție anormală poate afecta pH-ul și poate diminua motilitatea spermatică.

Factori de risc

Anumiți factori cresc probabilitatea de a contracta o infecție genitală și, prin urmare, riscul de infertilitate asociată:

• Contacte sexuale neprotejate: Principalul mod de transmitere pentru majoritatea ITS-urilor relevante.
• Parteneri sexuali multipli: Crește exponențial riscul de expunere la un agent patogen.
• Vârsta tânără (<25 de ani): Tinerii sunt mai predispuși la comportamente de risc și, biologic, pot fi mai susceptibili la anumite infecții. Studiile arată un risc (Odds Ratio) mai mare de asociere între CT și infertilitate la această grupă de vârstă.
• Istoric de ITS: O infecție anterioară poate crește vulnerabilitatea la altele.

Pe lângă acești factori de risc comportamentali, anumiți factori de stil de viață pot agrava impactul unei infecții sau pot reduce fertilitatea în general:

• Fumatul: Este asociat cu stres oxidativ crescut și o calitate mai slabă a spermei.
• Consumul excesiv de alcool.
• Obezitatea: Poate duce la dezechilibre hormonale și inflamație sistemică, care se adaugă la inflamația locală cauzată de infecție.
• Expunerea la toxine de mediu.

🔬 Diagnostic

Diagnosticul corect și la timp este crucial pentru a trata infecția, a preveni complicațiile și a maximiza șansele de a restabili fertilitatea. Deoarece multe infecții sunt asimptomatice, diagnosticul se bazează adesea pe o combinație de istoric medical, examen fizic și teste de laborator.

Evaluarea unui bărbat într-un cuplu infertil sau care prezintă simptome genitale ar trebui să includă:

1. Anamneza și examenul fizic: Medicul va întreba despre simptome, istoricul sexual și medical și va efectua un examen fizic al organelor genitale pentru a căuta semne de inflamație, umflături sau anomalii structurale.
2. Teste de laborator pentru infecții:
   💡 Teste de Amplificare a Acidului Nucleic (NAAT)

   Aceste teste moleculare (de ex., PCR) sunt standardul de aur pentru diagnosticarea infecțiilor cu Chlamydia și Gonoree. Sunt extrem de sensibile și specifice, putând detecta cantități foarte mici de material genetic bacterian din probe de urină sau secreții uretrale. Majoritatea studiilor moderne (23 din 26 în meta-analiza menționată) folosesc această metodă.

   • Probe de urină (primul jet): Preferate pentru confortul pacientului și eficiența în detectarea CT și gonoreei prin NAAT.
   • Tampoane uretrale: Mai invazive, dar pot fi necesare în anumite situații.
   • Teste serologice (din sânge): Utile pentru diagnosticarea infecțiilor virale sistemice precum HIV, hepatita B/C.
3. Analiza spermei (spermograma): Aceasta este piatra de temelie în evaluarea fertilității masculine. Se analizează:
   • Volumul, pH-ul, vâscozitatea.
   • Concentrația spermatozoizilor (numărul/ml).
   • Motilitatea (procentul de spermatozoizi care se mișcă).
   • Morfologia (procentul de spermatozoizi cu formă normală).
   • Prezența leucocitelor (leukocitospermie): Un număr > 1 milion/ml indică inflamație/infecție.
4. Teste suplimentare pe spermă:
   • Spermocultura: Însămânțarea spermei pe medii de cultură pentru a identifica bacteriile prezente.
   • Determinarea speciilor reactive de oxigen (ROS).
   • Testul de fragmentare a ADN-ului spermatic.
5. Ecografia scrotală/transrectală: Poate fi utilă pentru a vizualiza structurile interne, cum ar fi testiculele, epididimul și prostata, și pentru a detecta semne de inflamație, abcese sau obstrucții.

💊 Tratament și management

Abordarea terapeutică se concentrează pe două obiective principale: eradicarea infecției pentru a preveni transmiterea și a stopa procesul inflamator, și managementul consecințelor asupra fertilității.

Tratamentul cu antibiotice și managementul cuplului

Pentru infecțiile bacteriene, tratamentul de bază constă în administrarea de antibiotice. Alegerea antibioticului și durata tratamentului depind de agentul patogen identificat sau suspectat.

• Chlamydia trachomatis: Tratamentul standard este fie o doză unică de Azitromicină, fie o cură de 7 zile cu Doxiciclină.
• Gonoree: Se tratează de obicei cu o injecție intramusculară de Ceftriaxonă, adesea în combinație cu Azitromicină, pentru a acoperi și o posibilă co-infecție cu Chlamydia.
• Alte infecții bacteriene (prostatită, epididimită): Pot necesita cure mai lungi de antibiotice (2-4 săptămâni sau mai mult), de obicei cu fluoroquinolone sau alte clase, în funcție de rezultatele culturilor.

Studiile arată că tratamentul antibiotic eficient poate duce la o îmbunătățire semnificativă a parametrilor spermatici, inclusiv reducerea leukocitospermiei, scăderea fragmentării ADN-ului și, în unele cazuri, îmbunătățirea motilității și concentrației. Efectul este mai pronunțat la bărbații tineri și la cei la care tratamentul este inițiat devreme.

Managementul infertilității post-infecție

În cazurile în care infecția a provocat daune permanente, cum ar fi obstrucția ireversibilă a ductelor sau afectarea severă a producției de spermă, tratamentul antibiotic singur nu mai este suficient pentru a restabili fertilitatea naturală.

• Tehnici de Reproducere Asistată (TRA)
  Dacă calitatea spermei rămâne scăzută, tehnicile precum Inseminarea Intrauterină (IUI), Fertilizarea In Vitro (FIV) sau Injecția intracitoplasmatică a spermatozoizilor (ICSI) pot oferi o șansă de a obține o sarcină. ICSI, în special, poate fi eficientă chiar și cu un număr foarte mic de spermatozoizi viabili.
• Corecție Chirurgicală
  În cazuri selectate de azoospermie obstructivă cauzată de blocaje la nivelul epididimului sau a ductelor deferente, se pot încerca intervenții microchirurgicale pentru a reface permeabilitatea (vaso-epididimostomie).
• Extracția Chirurgicală a Spermei (TESE/MESA)
  Dacă ejacularea nu conține spermatozoizi din cauza unui blocaj, aceștia pot fi extrași direct din testicul (TESE) sau epididim (MESA) și utilizați ulterior pentru ICSI.

🛡️ Complicații posibile

Netratate sau tratate tardiv, infecțiile genitale la bărbați pot duce la o serie de complicații pe termen scurt și lung, cea mai de temut fiind infertilitatea.

• Infertilitate Ireversibilă: Este cea mai gravă complicație. Când fibroza și cicatrizarea blochează complet canalele reproductive, fertilitatea naturală poate fi pierdută permanent. Se estimează că infecțiile contribuie la aproximativ 15% din totalul cazurilor de infertilitate masculină.
• Durere cronică: Epididimita sau prostatita acută se pot croniciza, ducând la sindroame dureroase pelvine sau testiculare care afectează semnificativ calitatea vieții.
• Artrita reactivă (Sindromul Reiter): O complicație rară, dar severă, a infecției cu Chlamydia, care poate provoca artrită, uretrită și conjunctivită.
• Risc crescut de transmitere HIV: Prezența unei ITS poate crește susceptibilitatea la infectarea cu HIV.
• Cancer testicular: Deși legătura nu este pe deplin stabilită, unele studii sugerează că inflamația cronică a testiculului (orhită), o posibilă complicație a unor infecții (ex. oreion), ar putea fi un factor de risc pentru dezvoltarea cancerului testicular.

🛡️ Prevenție și stil de viață

Având în vedere natura adesea tăcută a infecțiilor și potențialul lor de a cauza daune ireversibile, prevenția este de departe cea mai bună strategie pentru protejarea fertilității masculine.

Metode de prevenție

• Utilizarea corectă și consistentă a prezervativelor: Aceasta este cea mai eficientă metodă de a preveni majoritatea infecțiilor cu transmitere sexuală.
• Limitarea numărului de parteneri sexuali: Reduce riscul de expunere.
• Screening-ul regulat pentru ITS: Persoanele active sexual, în special cele sub 25 de ani sau cu parteneri noi, ar trebui să ia în considerare testarea anuală pentru Chlamydia și gonoree, chiar și în absența simptomelor.
• Vaccinarea: Vaccinul HPV este eficient în prevenirea infecției cu cele mai comune tipuri de HPV și este recomandat atât pentru fete, cât și pentru băieți, ideal înainte de începerea vieții sexuale. Din păcate, nu există încă un vaccin disponibil pentru Chlamydia.
• Comunicarea deschisă cu partenerul/partenera: Discutarea despre istoricul sexual și testarea înainte de a renunța la folosirea prezervativului într-o relație monogamă este un pas important.

Stil de viață și remedii

Un stil de viață sănătos poate întări sistemul imunitar, poate reduce inflamația generală din organism și poate susține o calitate optimă a spermei.

• Renunțarea la fumat și evitarea alcoolului în exces.
• Menținerea unei greutăți corporale sănătoase: Obezitatea este un factor de risc major pentru infertilitate.
• O dietă echilibrată: Bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe. Anumiți nutrienți, cum ar fi zincul, seleniul, acidul folic și antioxidanții (vitaminele C și E), sunt deosebit de importanți pentru sănătatea spermei.
• Exerciții fizice regulate.

În ceea ce privește “remediile la domiciliu”, este important de subliniat că acestea nu pot trata o infecție bacteriană sau virală stabilită. Antibioticele sau antiviralele prescrise de medic sunt indispensabile. Totuși, unele măsuri pot ajuta la ameliorarea simptomelor în timpul tratamentului:

• Hidratare adecvată: Consumul de multă apă poate ajuta la diluarea urinei și la reducerea usturimii.
• Analgezice/Antiinflamatoare non-steroidiene (ex. ibuprofen): Pot fi folosite pentru a calma durerea testiculară sau disconfortul, dar numai la recomandarea medicului.

❓ Întrebări frecvente

📚 Referințe / Surse

Informațiile prezentate în acest articol se bazează pe studii și ghiduri medicale de actualitate. Mai jos sunt câteva dintre sursele principale consultate:

• World Health Organization (WHO). (n.d.). Infertility. WHO Newsroom Fact Sheets. who.int/news-room/fact-sheets/detail/infertility
• Patel, K. S., et al. (2025). The Impact of Chlamydia trachomatis on Male Infertility: A Systematic Review and Meta-Analysis. Open Forum Infectious Diseases, Oxford Academic. academic.oup.com/ofid/article/13/1/ofaf782/8403190
• Patel, K. S., et al. (2025). The Impact of Chlamydia trachomatis on Male Infertility: A Systematic Review and Meta-Analysis. PubMed. pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41488697/
• UniCamillus. (n.d.). Decline in male fertility. One in three young men is already hypofertile. unicamillus.org/en/news/decline-in-male-fertility-one-in-three-young-men-is-already-hypofertile/
• Pichardo, G. (2023). Male fertility rates crash as doctors reveal health threats: ‘Something is very wrong’. Fox News. www.foxnews.com/health/male-fertility-rates-crash-doctors-reveal-health-threats-something-very-wrong
• Consolaro, M. E. L., et al. (2014). Male infertility: a public health issue caused by sexually transmitted pathogens. Nature Reviews Urology. www.nature.com/articles/nrurol.2014.285