Totul despre alunițe: de la auto-examinare la semnale de alarmă

Alunițele sunt o prezență firească pe pielea noastră – majoritatea adulților au între 10 și 40. Deși marea lor majoritate sunt inofensive, monitorizarea atentă a acestora este unul dintre cele mai simple și eficiente gesturi pe care le putem face pentru sănătatea noastră. A învăța să recunoaștem semnele de schimbare poate face diferența în prevenirea și tratarea celei mai severe forme de cancer de piele: melanomul.

🔬 Ce sunt alunițele (nevii melanocitari)?

O aluniță, cunoscută în termeni medicali drept nev melanocitar, este o excrescență comună pe piele. Ele apar atunci când celulele pigmentare ale pielii, numite melanocite, cresc grupate în loc să fie dispersate uniform.

• Definiție simplă: Pete sau mici umflături pe piele, de obicei rotunde sau ovale, a căror culoare variază de la roz și culoarea pielii până la cafeniu, maro sau chiar negru.
• Explicație științifică: Melanocitele produc melanină, pigmentul natural responsabil pentru culoarea pielii, părului și ochilor. Când aceste celule se aglomerează, formează un nev. Melanina are și un rol protector, absorbind o parte din radiațiile ultraviolete (UV) dăunătoare.
• Ciclu de viață: Cele mai multe alunițe apar în primii 20-30 de ani de viață. Este normal ca acestea să se modifice subtil în timp: se pot închide la culoare, se pot mări ușor sau pot dezvolta fire de păr. Unele se pot ridica de la suprafața pielii, în timp ce altele pot rămâne plate. La vârste mai înaintate, multe alunițe se stabilizează, se estompează sau dispar complet. Aceste schimbări treptate, pe parcursul anilor, sunt de obicei normale.

🎨 Tipuri de alunițe: de la comun la atipic

Nu toate alunițele sunt la fel. Cunoașterea principalelor tipuri ne ajută să înțelegem mai bine ce avem pe piele și ce anume necesită o atenție sporită.

Alunițe comune (nevii dobândiți)

Acestea sunt alunițele care apar pe parcursul vieții, după naștere. Sunt cele mai frecvente.

• Aspect: De obicei simetrice, mai mici de 5-6 mm (dimensiunea unei gume de șters de la creion).
• Margini: Regulate, clare, bine definite.
• Culoare: O singură nuanță uniformă de maro, cafeniu sau roz.

Alunițe congenitale (nevii congenitali)

Sunt alunițele prezente pe piele încă de la naștere. Aproximativ 1 din 100 de nou-născuți are un nev congenital.

• Dimensiuni: Pot varia de la foarte mici la foarte mari.
• Risc: Riscul de transformare în melanom este direct proporțional cu dimensiunea. Nevii congenitali mici și medii au un risc scăzut, dar cei foarte mari (denumiți “nevi congenitali giganți”, care pot acoperi zone extinse ale corpului) prezintă un risc semnificativ mai mare pe parcursul vieții și necesită monitorizare dermatologică constantă.

Alunițe atipice (nevii displazici)

Acestea sunt alunițele care ies din tipar. Ele pot semăna cu un melanom, dar sunt încă benigne. Prezența lor este însă un semnal de alarmă important.

• Importanță: Persoanele cu 5 sau mai mulți nevi displazici au un risc de aproximativ 10 ori mai mare de a dezvolta melanom, comparativ cu populația generală. Riscul nu este neapărat ca una dintre aceste alunițe atipice să se transforme, ci faptul că prezența lor indică o predispoziție genetică. Peste 65% dintre melanoame la pacienții cu nevi displazici apar “de novo”, adică pe piele aparent sănătoasă.

☀️ Cauze și factori de risc

Apariția alunițelor și riscul de transformare malignă sunt influențate de o combinație de factori genetici și de mediu.

🔍 Ghidul auto-examinării: metoda ABCDE

Cea mai bună metodă de a depista din timp o problemă este să vă cunoașteți propria piele. Se recomandă o auto-examinare lunară, într-o cameră bine luminată, folosind o oglindă mare și una de mână.

• Frecvența: O dată pe lună. Alegeți o zi fixă pentru a nu uita.
• Unelte: Oglindă de perete, oglindă de mână, lumină bună. Puteți ruga un partener să verifice zonele greu vizibile (spate, ceafă, scalp).
• Tehnica: Examinați sistematic tot corpul, de la scalp până la tălpi, inclusiv între degete, pe palme, sub unghii și în zonele genitale. O tehnică modernă și eficientă este realizarea de fotografii (“body mapping”) pentru a avea un punct de referință clar în timp.

Căutați orice aluniță nouă sau orice modificare la cele existente folosind regula ABCDE.

• Asimetrie (Asymmetry)
  O jumătate a aluniței nu corespunde celeilalte. Dacă trasați o linie imaginară pe mijloc, cele două părți arată diferit.
• Margini (Border)
  Marginile unei alunițe benigne sunt netede și regulate. Marginile suspecte sunt neregulate, crestate, zimțate sau slab definite.
• Culoare (Color)
  Căutați alunițe cu o varietate de culori. O aluniță benignă are de obicei o singură culoare uniformă. Semnele de alarmă includ prezența mai multor nuanțe de maro, cafeniu, negru, dar și apariția de zone roșii, albe sau albastre.
• Diametru (Diameter)
  Melanoamele sunt de obicei mai mari de 6 milimetri (cât guma unui creion) la momentul diagnosticării, dar pot fi și mai mici. Nu ignorați o aluniță doar pentru că e mică dacă prezintă alte semne de alarmă.
• Evoluție (Evolving)
  Acesta este cel mai important semn! Orice modificare în dimensiune, formă, culoare sau înălțime, sau apariția de noi simptome precum mâncărime (prurit), sângerare sau formarea de cruste, trebuie evaluată de un medic.

👨‍⚕️ Diagnosticarea alunițelor suspecte: când să consulți un medic

Dacă observați oricare dintre semnele ABCDE, o aluniță “rățușcă urâtă”, o leziune care nu se vindecă sau o aluniță nouă apărută la vârsta adultă (în special după 30-40 de ani), programați un consult la un medic dermatolog.

Ce se întâmplă la consult?

1. Examinare clinică: Medicul va evalua vizual întreaga suprafață a pielii.
2. Dermatoscopie: Acesta este pasul crucial. Dermatologul va folosi un dermatoscop, un instrument specializat, asemănător unei lupe cu lumină polarizată, care permite vizualizarea structurilor din interiorul aluniței, invizibile cu ochiul liber. Această tehnică non-invazivă crește acuratețea diagnosticului cu peste 30% și ajută la diferențierea dintre o aluniță benignă, una atipică și un melanom incipient.
3. Biopsie: Dacă o leziune este considerată suspectă în urma dermatoscopiei, aceasta este standardul de aur pentru un diagnostic de certitudine. Procedura implică îndepărtarea chirurgicală a întregii alunițe (biopsie excizională) sau a unei mici părți din ea. Proba este apoi trimisă la laborator pentru examinare histopatologică, unde un medic anatomopatolog va determina dacă sunt prezente celule canceroase.

🩹 Tratament și management: îndepărtarea alunițelor

Nu toate alunițele trebuie îndepărtate. Decizia se ia pe baza unor indicații clare.

⚠️ Complicații: riscul de melanom

Complicația cea mai de temut a unei alunițe atipice este transformarea într-un melanom, cel mai agresiv tip de cancer de piele. Acesta are capacitatea de a invada țesuturile din jur și de a se răspândi (metastaza) la organe îndepărtate, precum plămânii, ficatul sau creierul.

Aceste statistici, bazate pe datele Globocan pentru România, subliniază un adevăr critic: diagnosticul precoce este cheia supraviețuirii. Când este depistat în stadii incipiente, melanomul este aproape întotdeauna vindecabil prin simpla excizie chirurgicală.

Este important de notat că, deși persoanele cu piele închisă la culoare au un risc general mai mic de melanom, atunci când acesta apare, este adesea diagnosticat în stadii mai avansate și în zone mai puțin expuse la soare, cum ar fi palmele, tălpile sau sub unghii (melanom acral lentiginos).

🛡️ Prevenție: cum să îți protejezi pielea

Prevenția este cea mai bună strategie. Adoptarea unor obiceiuri sănătoase poate reduce semnificativ riscul de a dezvolta cancer de piele.

• Protecție solară zilnică: Folosiți o cremă cu spectru larg (protecție împotriva razelor UVA și UVB) cu un Factor de Protecție Solară (SPF) de cel puțin 30. Aplicați-o generos pe toată pielea expusă cu 15-30 de minute înainte de a ieși afară și reaplicați-o la fiecare două ore (sau mai des dacă înotați, transpirați sau vă ștergeți cu prosopul).
• Căutați umbra: Evitați expunerea directă la soare în intervalul orar de vârf, de obicei între 10:00 și 16:00, când radiațiile UV sunt cele mai puternice.
• Îmbrăcăminte de protecție: Purtați pălării cu boruri largi, ochelari de soare cu filtru UV 100%, cămăși cu mâneci lungi și pantaloni lungi din materiale textile dese.
• Spuneți NU solarului: Nu există bronz “sigur” la solar. Renunțați complet la această practică dăunătoare.
• Auto-examinare lunară: Verificați-vă pielea în mod regulat pentru a depista orice modificare.
• Consult dermatologic anual: Un control de rutină la medicul dermatolog este recomandat pentru toată lumea, dar mai ales pentru persoanele cu factori de risc crescut.

📚 Referințe și surse

• American Academy of Dermatology Association. (n.d.). Moles: Overview. AAD.org.
• National Cancer Institute. (2024). Common Moles, Dysplastic Nevi, and Risk of Melanoma. cancer.gov/types/skin/moles-fact-sheet
• WebMD. (2023). What Is Melanin?. webmd.com/a-to-z-guides/what-is-melanin
• SkinCancer.net. (2018). What is Melanin?. skincancer.net/clinical/melanin-risk-factors
• Brenner, M., & Hearing, V. J. (2008). The Protective Role of Melanin Against UV Damage in Human Skin. Photochemistry and photobiology, 84(3), 539–549. ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2671032/
• International Academy of Cosmetic Dermatology. (2019). Melanocytic Nevus. iacdworld.org/melanocytic-nevus/