Dr. Anastasia Coman, medic specialist dermatologie
La vârsta copilăriei încep să apară cele mai multe alunite și vor apărea până în jurul vârstei de 40 de ani. Alunițele la copii sunt de cele mai multe ori puțin problematice, cancerul de piele de tip melanom fiind excepțional, însă e bine să urmărim totuși alunițele anual, la medicul dermatolog, prin ceea ce se cheamă dermatoscopie.
La copii este important să urmărim alunițele de tip congenital, ce înseamnă asta, alunițele care apar fie în primul an de naștere, fie cele cu care copiii se nasc.
Aceste alunite pot să sufere modificări pe parcursul timpului, desigur, ele vor crește odată cu copilul, însă ce e important să urmărim, dacă această aluniță nu cumva își schimbă din formă, culoare, dimensiune, apare vreo excrescență în suprafață, atunci ar trebui analizată la medicul dermatolog.
Ai și tu nevoie de un medic dermatolog? Sună acum la 021 9362
Dr. Anastasia Coman, medic specialist dermatologie
Cea mai simplă regulă pe care o putem urmări este regula ABCDE.
A de la asimetrie, adică, dacă imaginar tăiem o aluniță în 2 și partea din stânga e diferită de partea din dreapta.
B de la borders, margini, dacă marginile sunt neregulate.
C de la culoare, dacă are mai mult de 3 nuanțe pe suprafață.
D de la dimensiune, dacă are peste 6mm în diametru, respectiv
E de la evoluție, adică dacă ea crește într-un timp, sau se modifică într-un timp relativ scurt, cum ar fi între 6 luni – 1 an, 1 an și jumătate.
Practic, dacă la o aluniță prexistentă sau orice aluniță nou apărută, apare oricare din modificările anterior menționate atunci, acestea ar trebui evaluate la medicul specialist.
Ai și tu nevoie de un medic dermatolog? Sună acum la 021 9362
Dr. Cristina Romanescu, medic primar obstetrică-ginecologie
Sunt 3 morfologii recomandate a fi efectuate pe durata unei sarcini. Prima morfologie se face între săptămâna 11și 13 și 6 zile.
Cea de-a doua morfologie se face între săptămâna 20 – 24 de sarcină, ideal în jurul săptămânii 22, iar ultima morfologie se face între săptămâna 30 și 36 de sarcină, ideal, undeva în jurul săptămânii 32 – 34.
În trimestrul 1, dacă ratăm prima morfologie, cea de prim trimestru, există posibilitatea destul de mare să trecem pe lângă un sindrom genetic, în special sindromul Down și să-l diagnosticăm mult mai târziu pe parcursul sarcinii.
De asemenea, dacă depășim săptămâna 24 pentru cea de-a doua morfologie, cantitatea de lichid comparativ cu mărimea fătului nu ne mai permite examinarea atât de detaliată, și cu aceeași acuratețe precum am avea-o dacă ne încadrăm până în săptămâna 24.
Iar în ultima morfologie, dacă o ratăm, iarăși este posibil să avem niște surprise în momentul nașterii. Să nu cunoaștem exact poziția placentei, să nu cunoaștem exact poziția fătului, să trecem pe lângă niște probleme materne sau fetale, să le omitem.
Ai și tu nevoie de un medic specialist în obstetrică-ginecologie? Sună acum la 021 9362
Dr. Sandra Răduțeanu, medic specialist obstetrică-ginecologie
Este recomandat să înceapă la vârsta de 21 de ani, indiferent de debutul activității sexuale.
Între 21 de ani și 29 de ani, screeningul se face prin examen Babeș Papanicolau, sau de la 25 de ani se poate testa și HPV pentru tulpinile cu risc crescut.
După vârsta de 30 de ani și până la 65 de ani, când se poate opri screeningul pentru cancerul de col uterin, sunt posibile 3 variante de screening:
- testarea HPV,
- examenul Babeș Papanicolau sau
- cotestarea, atât testare HPV cât și examen Babeș Papanicolau.
Ambele examinări sunt efectuate din aceeași probă, recoltată în timpul unei examinări ginecologice de rutină. Nu este dureroasă și nu are efecte adverse sau posibile complicații ulterioare.
HPV reprezintă un grup de virusuri, peste 200, dintre care o parte dintre acestea, 15 tulpini cu risc crescut, sunt responsabile de majoritatea tipurilor de cancer de col uterin.
Virusul HPV este un virus cu transmitere sexuală, iar infecția HPV este cea mai frecventă infecție transmisibilă sexual. Fiind o infecție cu transmitere sexuală, apare după debutul activității sexuale, la scurt timp majoritatea persoanelor, atât femeile cât și bărbații vor lua contact cu acest virus și se vor infecta, dar nu toate infecțiile HPV vor determina cancer de col uterin.
Majoritatea infecțiilor HPV sunt eliminate din organismul nostru în decurs de 1-2 ani. Organismul nostru luptă cu infecția, reușind să elimine tulpinile virale. Problemele apar atunci când virusul HPV persistă peste 1-2 ani de zile, vorbind atunci despre o infecție cronică HPV.
În aceste cazuri întâlnim cele mai multe cancere de col uterin. Nu înseamnă că dacă avem o infecție HPV vom dezvolta 100% cancer, problemele apar atunci când infecția persistă și vorbim despre o infecție cronică HPV cu tulpini de risc înalt.
Ai și tu nevoie de un medic specialist în obstetrică-ginecologie? Sună acum la 021 9362
Dr. Cristina Ștefan, medic specialist ORL
Rinita alergică se caracterizează printr-o inflamație acută sau cronică a mucoasei nazale cauzată de expunerea la anumiți alergeni respiratori: polenuri, acarieni, praful din casă, particule alergenice ale animalelor de companie, mucegaiuri. În funcție de alergeni, rinita alergică se clasifică în rinită alergică sezonieră (produsă cel mai frecvent de polenuri) sau perenă, atunci când simptomele se regăsesc pe tot parcursul anului.
Pacienții ajung la medicul specialist atunci când prezintă senzație de nas înfundat, secreții apoase, strănuturi în salvă, prurit nazal și ocular (mâncărime la nivelul nasului și ochilor), tuse. Tratamentul este stabilit de către medicul ORL-ist sau alergolog și conform ghidurilor ARIA, tratamentul este clasificat în tratament etiologic – evitarea expunerii la alergeni, imunoterapie și tratament simptomatic: antihistaminice orale, decongestionante orale și topice, corticoterapie topică.
În anumite cazuri, pot apărea și complicații: rinosinuzite acute, rinosinuzite alergo-infectate, rinosinuzite cronice cu polipoză nazală, otite medii, laringite, astm bronsic, bronșite, pneumonii. Sunt pacienți care pe lângă rinita alergica, prezinta si alergii medicamentoase , de aceea istoricul pacientului este foarte important.
Pentru a evita aceste complicații este foarte importantă vizita la medicul specialist ORL din policlinica Enayati Medical City la Dr. Cristina Ștefan.
Ai și tu nevoie de un medic specialist ORL? Sună acum la 021 9362
Dr. Paul Năstase, medic primar ortopedie-traumatologie
Infiltrațiile cu acid hialuronic sunt un tip de infiltrații care se folosesc mai degrabă în artroze, cum este gonartroza sau coxartroza, adică artroza de la nivelul genunchiului și al șoldului. Ele au un rol de lubrefiant, ca un fel de ulei de motor.
Ele se repetă la fiecare 6-12 luni pentru a menține sănătatea și efectele favorabile ale acidului hialuronic din interiorul articulației.
Acidul hialuronic stimulează sinteza de lichid sinovial, adică lichidul normal din articulația noastră și prelungește durata de viață a articulației tratate.
Ai și tu nevoie de un medic ortoped? Sună acum la 021 9362
Dr. Paul Năstase, medic primar ortopedie-traumatologie
Infiltrațiile cu PRP, sau plasmă îmbogățită cu trombocite, reprezintă o procedură așa numită terapie biologică, în care ne folosim de resursele naturale ale organismului nostrum pentru a trata sau a ameliora anumite patologii cum sunt leziunile de cartilaj, artrozele, tendinopatiile și așa mai departe.
Ele se folosesc preponderent la pacienții mai tineri, dar se folosesc și pentru persoanele care suferă de dureri cronice articulare, cum este cazul pacienților cu artroză.
PRP-ul este o terapie care se repetă în 3 doze la fiecare 21 de zile, după care trebuie urmat un tratament fiziokinetoterapeutic, pentru a avea un efect favorabil, care ține de regulă cel puțin 6 luni.
Ai și tu nevoie de un medic ortoped? Sună acum la 021 9362
Dr. Adyna Michaela Zelenac, medic pediatru
Febra este o reacție normală a organismului, de apărare ca răspuns la contactul cu agenți microbieni, dar poate să apară și postvaccinal, în supraîncălzire (frecvent în sezonul de vară), precum și în unele alergodermii.
Temperatura mare (39,5) este un motiv de îngrijorare, dar nu este un indicator pentru severitatea unei boli, mai ales dacă temperatura revine la valori normale, în trei, patru zile de la debutul ei.
Majoritatea infecțiilor sunt virale (virușii nu se tratează cu antibiotic). Cel mai frecvent întâlniți viruși ce dau febră crescută sunt în herpangine (inclusiv virusul Epstein-Barr) sau în boala mână-picior-gură, boli eruptive sau enteroviroze.
Desigur există bacterii ce dau febră și simptome respiratorii, digestive sau otite. Este posibil ca febra să fie simptom inițial și după 48, 78 de ore să apară alte manifestări, dar și simmptom unic, situație în care este necesară evaluare clinică și chiar analize de laborator.
Ai și tu nevoie de un medic pediatru? Sună acum la 021 9362.
Dr. Adyna Michaela Zelenac, medic pediatru
Prezentarea la un consult de specialitate în cazul apariției febrei la copil ține cont de mai mulți factori
- este urgență medicală la sugarul sub 3 luni, cu febră înaltă sau la copilul cu debut cu convulsii febrile
- dacă copilul are boli cronice
- dacă febra a apărut ca evoluție în cazul unor simptome precedente
- este urgență medicală în caz de pierderi de lichide prin vărsături și diaree sau în caz de apetit insuficient de lichide
- starea generală modificată, somnolență, apatie sau iritabilitate, plânset stins la copilul mic (urgență medicală)
- dacă asociază durerea de cap / cefaleea la copilul mai mare
- dacă febra persistă mai mult de trei zile fără alte simptome
- dacă scăderea temperaturii se face cu dificultate sau febra are rezistență la tratamentul simptomatic
Ai și tu nevoie de un medic pediatru? Sună acum la 021 9362
Dr. Adyna Michaela Zelenac, medic pediatru
Pentru scăderea febrei se utilizează administrarea de antitermice în doze adecvate vârstei și greutății corporale ale copilului: ibuprofen, paracetamol, diclofenac de rezervă. Copilul trebuie să fie bine hidratat și plasat într-o încăpere răcoroasă.
Metodele fizice hipotermizante sunt:
- împachetări cu un prosop (sau un cearșaf) ud (stors) cu apă călâie pe o suprafață corporală întinsă (întreg corpul), durează minimum o ora, se reîmprospătează la cca. 15 secunde (când se încălzește prosopul)
- alternativ, mai puțin eficiente: comprese reci pe frunte, ștergerea cu prosopul ud, mai puțin recomandate, șosete ude (extremitățile reci pot favoriza frisonul. Nu se recomandă șosete îmbibate cu spirt sau oțet (pot irita sau determina arsuri pe pielea încălzită, iar vaporii pot fi iritanți pentru copil)
Ai și tu nevoie de un medic pediatru? Sună acum la 021 9362