Blog

Dispnee: Cauze, Simptome, Tratamente

dispnee

Dispneea este un simptom care definește respirația dificilă, greoaie sau prea rapidă. Fumatul este o cauză a apariției dispneei în cazul adulților, însă poate fi provocată și de alte afecțiuni precum astmul bronșic sau pneumonia.

Ce este Dispneea

Dispneea este sinonimă cu lipsa de aer, fiind un simptom care definește respirația dificilă, greoaie sau prea rapidă. Dispneea poate fi simptomul unei afecțiuni și se instalează când pacientul este în repaus, dar și în timpul efortului fizic.

Printre cele mai importante cauze ale dispneei la adulți este fumatul. Alte afecțiuni care provoacă dificultăți de respirație pot fi anxietatea, atacul de panică, obezitatea, astmul bronșic, pneumonia, bronșita, insuficiența cardiacă sau atacul de cord.

Cauze Dispnee – De ce respir greu

Dificultățile de respirație pot apărea din mai multe cauze. Ele pot fi provocate de exercițiile fizice intense, temperaturile extreme din timpul verii sau iernii, obezitate sau prezența pacientului într-o zonă cu o altitudine ridicată. Lipsa de aer este, de regulă, un simptom al unei probleme medicale, apare în situații mai speciale, cum ar fi ultimul trimestru al sarcinii.

Alte cauze ale dispneei:

  • Cauze bronhopulmonare: astm, bronșită cronică, edem pulmonar, embolie pulmonară, infecție pulmonară, scolioză;
  • Cauze neurologice: boli ale sistemului nervos;
  • Cauze otorinolaringologice: laringită acută (în cazul copiilor), sau tumori ale laringelui (în cazul adulților);
  • Cauze cardiace: infarct miocardic, hipotensiune arterială, insuficiență cardiacă;
  • reacții alergice severe: anafilaxia;
  • Pneumotorax;
  • Anemie;
  • Anxietate.

De asemenea, dificultățile de respirație se manifestă și în prezența fumului, prafului sau în cazul unor diverși alergeni precum polen sau mucegai.

Simptome Dispnee

Fiecare pacient poate avea dificultăți de respirație cauzate de diferiți factori, cu următoarele simptome:

– Respirație mai scurtă;

– Dificultatea de a inspira profund;

– Senzația de contracție toracică;

– Senzația de sufocare (edem pulmonar).

Tipuri Dispnee

Există cazuri mai serioase în care dispneea este însoțită și de tuse. Dacă dificultățile de respirație apar în timpul nopții poate fi vorba despre dispnee paroxistică nocturnă, iar afecțiunea poate avea legătură cu o boală cardiacă.

Cele mai întâlnite tipuri de dispnee sunt: Ortopneea, Dispneea paroxistică nocturnă, Dispneea inspiratorie, Dispneea de efort, Dispneea cardiacă, Dispneea expiratorie și Dispneea de repaus.

Ortopneea

Ortopneea este o formă a dificultății de respirație care forțează pacientul afectat să stea în picioare sau să se așeze pentru a putea respira. O cauză pentru ortopnee poate fi creșterea sângelui venos în ventriculul stâng. Afecțiunea se manifestă la pacienții cu afecțiuni cardiace și cu insuficiență ventriculară stângă, dar și la persoanele cu afecțiuni pulmonare cronice.

Dificultățile de respirație au loc în timpul nopții și în stare de repaus. Pacientul se trezește brusc cu senzația că nu poate să respire, având și alte simptome precum agitație sau cianoză.

Aceste boli pot fi asociate cu ortopneea: astmul, bronșita, atacul de panică, emfizemul pulmonar, insuficiența cardiacă.

Dispnee paroxistică nocturnă

Dispneea paroxistică nocturnă reprezintă acele dificultăți de respirație care trezesc brusc pacientul din somn și îi provoacă o stare de panică. Afecțiunea se manifestă prin tuse, diaforeză și disconfort în piept. Dificultățile de respirație încetează după ce persoana se ridică din pat pentru câteva minute, dar pot reapărea la un interval de două sau trei ore.

Dificultățile de respirație pot fi provocate de insuficiența cardiacă sau de creșterea volumului sanguin toracic. Toate aceste cauze fiziopatologice fac ca dispneea să se înrăutățească în timp ce pacientul stă întins. Pe măsură ce insuficiența cardiacă stângă persistă persoana poate dezvolta tahicardie, tahipnee, alternarea pulsului, galop ventricular și edem periferic.

Dispnee inspiratorie

Dispneea inspiratorie se caracterizează prin dificultăți de respirație, timp în care se vor auzi zgomote puternice în timpul inhalării. Dacă pacientul nu suferă nicio altă afecțiune, atunci starea se va stabiliza după câteva minute, iar respirația va reveni la normal.

Cauzele:

– Cancerul pulmonar;

– Dispneea inspiratorie se manifestă în cazul pacienților cu tuberculoză în stadiu avansat;

– Straturile pleurale severe și carcinomatoza;

– Umflarea laringelui;

– Stenoza laringiană și edemul cordului vocal.

Principalul simptom al dispneei inspiratorii este dificultatea de respirație care apare în timpul inhalării. În acest caz, persoana poate auzi un anumit zgomot șuierător sau fluierat.

Dispnee de efort

Dispneea de efort apare în timpul unui efort fizic intens, dar este considerată patologică doar în momentul în care pacientul se află în pragul unui efort normal (cum ar fi mersul pe jos, urcatul pe scări). Dificultățile respiratorii pot apărea imediat, fiind consecința insuficienței cardiace. Afecțiunea se manifestă, de obicei, seara după o lungă zi de efort intens.

Dispnee cardiacă

Dispneea cardiacă este acea senzație de respirație scurtă, incompletă. Lipsa de aer poate fi moderată sau severă, temporară sau de lungă durată, în funcţie de cauză. Respiraţia devine inconfortabilă, uneori chiar dureroasă, cu senzaţie de presiune la nivelul pieptului.

Principalele simptome în cazul afecțiunii sunt dificultatea de respirație, senzația de sufocare și presiunea la nivelul pieptului, dar pot apărea și semne care implică o boală cardiacă:

  • Respiraţia scurtă, rapidă, superficială şi zgomotoasă;
  • Palpitaţiile;
  • Wheezing (respiraţia şuierătoare);
  • Tusea seacă;
  • Gâfâiala;
  • Anxietatea;
  • Expresiile faciale distorsionate;
  • Deschiderea largă a nărilor.

Cele mai frecvente afecțiuni cardiace care provoacă dispneea cardiacă:

  • Insuficienţa cardiacă congestivă (ICC) – a ventriculului drept, stâng sau biventriculară;
  • Boala arterială coronariană;
  • Infarctul miocardic;
  • Hipertrofia ventriculului stâng;
  • Hipertrofia septală asimetrică;
  • Pericardita;
  • Aritmia cardiacă.

Dispnee expiratorie

Dispneea expiratorie se caracterizează prin predominanța expirației, fiind provocată de o dificultate a eliminării aerului din plămâni. Afecțiunea apare ca urmare a procesului de obstrucție a bronhiilor mici și mijlocii, iar în acest fel se manifestă astmul bronșic (se asociază și cu wheezing-ul, adică respirația șuierătoare).

Dispnee de repaus

Dispneea de repaus este o formă gravă de insuficiență cardiacă stângă, debitul cardiac nefiind asigurat nici măcar atunci când pacientul se află în repaus. Astfel,  poate sta doar în poziție de șezut și prezintă polipnee inspiratorie.

Dispneea la copii

Printre cauzele dificultăților de respirație la copii se numără:

  • infecții respiratorii acute;
  • astm;
  • bronșită;
  • anemie;
  • afecțiuni cardiovasculare;
  • patologii ale sistemului digestiv;
  • reacții alergice;
  • emoții puternice;
  • obezitate.

Simptomele dispneei la copii:

  • senzație de constricție a toracelui;
  • senzație de sufocare;
  • paliditate;
  • frecvența bătăilor inimii;
  • pierderea poftei de mâncare;
  • oboseală;
  • apatie;
  • tuse;
  • pierdere în greutate;
  • dificultatea de a vorbi sau de a înghiți.

Tratament dispnee

Medicul este singurul în măsură să stabilească tratamentul în cazul dispneei, în funcție de cauza care a stat la baza afecțiunii. Spre exemplu, respirația greoaie însoțită de cea șuierătoare din astm va fi trată cu o anumită schemă de tratament, iar dificultățile de respirație nocturne provenite din insuficiența cardiacă pot avea  medicație diferită.

În cazul în care pacientul suferă de astm, medicul poate recomanda medicamente din seria antiinflamatoarelor și bronhodilatatoarelor. De asemenea, antibioticele pot fi prescrise în cazul în care dificultățile de respirație care apar din cauza unei infecții bacteriene de la nivelul plămânilor.

Tratamentul cardiac se aplică în cazul în care dispneea este provocată de insuficiență cardiacă, iar dacă pacientul suferă de obezitate, medicul poate recomanda o dietă alimentară însoțită de un program de exerciții fizice.

Întrebări frecvente:

Q: Ce înseamnă dispnee psihogenă?

A: Dispneea psihogenă apare în momentul în care se instaurează un sentiment de lipsă de aer care nu este asociat cu insuficiență cardiacă. De regulă, dispneea este precedată de un sentiment de anxietate sau frică nemotivată.

Q: De ce apare senzația de sufocare?

A: Dificultățile de respirație apar ca urmare a afecțiunilor cardiace sau pulmonare, întrucât inima și plămânii au rolul de a transporta oxigenul în țesuturi și în eliminarea dioxidului de carbon, iar o afecțiune medicală a oricăruia dintre aceste procese poate afecta respirația.

Surse: webmd.commayoclinic.orgmedicalnewstoday.comnhs.co.uk.