Blog

Cele mai frecvente 10 afecțiuni neurologice

afectiuni neurologice

Anomaliile de la nivelul creierului, coloanei vertebrale sau nervilor, reprezentate de dezechilibre biochimice, electrice sau de structură, conduc la apariția unor tulburări ale sistemului nervos, iar implicit la dezvoltarea problemelor neurologice. Cauzele lor sunt vaste, cele mai întâlnite fiind leziunile, infecțiile, tulburările congenitale sau informația genetică.

S-a constatat că afecțiunile neurologice au început să crească în rândul tinerilor, iar motivele sunt legate de mediul și stilul de viață nesănătos, predominat de stres, timpul redus alocat vieții personale, lipsa sportului și a alimentației corespunzătoare. Toate acestea cresc factorii de risc precum colesterolul, glicemia și tensiunea arterială care pot determina apariția afecțiunilor neurologice.

medic neurolog

Dr. Bogdan Pană

Cele mai întâlnite afecțiuni neurologice

Epilepsia

Epilepsia reprezintă o boală în care activitatea electrică a creierului nu funcționează în parametrii optimi, cauzând un comportament neobișnuit, pierderea conștienței și apariția convulsiilor. O persoană poate experimenta multiple tipuri de crize, câteva exemple de simptome fiind privitul în gol pentru câteva secunde sau mișcări necontrolate ale mâinilor și ale picioarelor.

Simptomele depind în funcție de manifestarea crizei. Dacă pacientul va avea același tip de criză, atunci simptomele vor fi mereu identice. Cele mai întâlnite sunt frica, anxietatea, senzația de deja vu, pierderea conștienței, stări de confuzie și contracturi musculare.

Accident vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral se declanșează în momentul în care fluxul sanguin care circulă spre creier este întrerupt sau redus într-o anumită măsură, împiedicând creierul să primească oxigen și nutrienți. Din momentul în care se declanșează, celulele creierului încep să moară în doar câteva minute. Sângele are rolul de a transporta oxigenul și substanțele nutritive în creier, iar în momentul în care acesta nu reușește să ajungă din cauza unui cheag sau a altei dificultăți, poate duce la afectarea gravă a creierului.

În cazul unor astfel de afecțiuni tratamentul cât mai rapid este crucial. Cu cât este efectuat mai rapid tratamentul, cu atât sunt șansele mai mari ca impactul asupra creierului să fie redus. Simptomele care pot indica un accident vascular cerebral sunt dificultățile în a vorbi și a-i înțelege pe ceilalți, paralizie sau amorţeală a feței, a membrelor, tulburare de mers, durere de cap, probleme bruște de vedere la un singur ochi sau la ambii.

Alzheimer

Alzheimer, o boală neurologică progresivă asociată cu înaintarea în vârstă, este una dintre cele mai întâlnite afecțiuni ce slăbesc memoria și capacitatea de gândire. Afecțiunea determină atrofierea creierului și distrugerea celulelor sale, fiind și factorul cel mai cunoscut pentru demență. Alzheimerul provoacă probleme comportamentale și de adaptabilitate în planul social, anulând capacitatea unui individ de a duce până la capăt sarcini zilnice, de a își aminti informații sau de a fi independent.

Simptomele principale, în general observate de apropiații pacienților, au de-a face cu memoria. Printre acestea se numără: conversații sau întâlniri uitate, întrebări și răspunsuri mereu repetate, uitarea obiectelor sau punerea lor în locuri nepotrivite, uitarea numelor persoanelor din jur, rătăcirea într-un spațiu familiar sau dificultatea de exprimare.

Scleroza multiplă

Scleroza multiplă este o boală a componentei autoimune a creierului și a măduvei spinării (sistemul nervos central). Ea se manifestă prin sistemul imunitar care atacă teaca protectoare (mielina) ce acoperă fibrele nervoase. Astfel, provoacă probleme de comunicare între creier și restul corpului. În cele din urmă, boala poate provoca leziuni permanente sau deteriorarea nervilor.

Simptomele diferă de la persoană la persoană, în funcție de localizarea leziunilor. O parte dintre simptome sunt slăbirea sau amorțeala unui membru, mers instabil, lipsa coordonării, tremuratul, semnul Lhermitte (senzații de curentare la mișcarea gâtului), probleme de vedere, amețeală, probleme legate de funcțiile sexuale, intestinale și ale vezicii urinare.

Parkinson

Parkinson este o boală neurologică care afectează celulele creierului, mai ales pe cele producătoare de dopamină.

Simptomele pot să difere în funcție de pacient. Baola poate să debuteze prin constipație și tulburare de percepție a mirosului. Bradikinezia (mișcări lente), tremuratul, rigiditatea mușchilor, schimbările în vorbit și scris, pierderea mișcărilor făcute subconștient (automatismelor) și postura greșită sunt simptomele principale. Primele sunt mai ușoare, apoi acestea încep să se agraveze pe o anumită parte a corpului, ca mai apoi să afecteze, nu atât de semnificativ, și cealaltă parte.

Dislexia

Dislexia este o afecțiune neurologică complexă, o boală a învățării, care implică dificultatea în citire. Apare la copiii cu un nivel de inteligență normal și fără tulburări de vedere, natura problemei fiind centrată pe incapacitatea de a detecta sunetele unui discurs și de a le asocia cu litere și cuvinte. Aceasta afectează porțiunea creierului responsabilă pentru limbaj și este denumită inclusiv dizabilitate în citire.

Până în momentul în care copilul începe școala semnele dislexiei pot fi foarte greu de observat, dar câteva dintre ele pot indica afecțiunea. Vorbitul târziu, uitarea literelor, numerelor, culorilor, problemele în pronunțarea și învățarea cuvintelor pot fi primele semne înainte de începerea școlii. Mai târziu, semnele implică dificultatea în citirea, scrisul, exprimarea, procesarea, pronunțatul, ordonatul și amintitul cuvintelor.

Delirul

Fiind catalogată drept o tulburare gravă a abilităților mentale, delirul reprezintă o afecțiune caracterizată printr-un debut acut și cu o manifestare fluctuantă pe parcurs. În general implică confuzie și neconștientizarea mediului înconjurător, percepția pacienților devenind perturbată de halucinații. Începutul bolii este unul rapid, de cele mai multe ori manifestându-se în câteva ore sau zile de la debut.

Simptomele sunt reprezentate de comportamente haotice, deficite cognitive, hiperactivitate, hipoactivitate, alterarea stării de veghe și a somnului, incapacitatea de concentrare, obsesia pe o anumită idee, exprimare incoerentă sau halucinații.

Hernia de disc

Hernia de disc este o afecțiune a coloanei cauzată de ruptura inelului fibros, componentă a unui disc localizat între vertebre. Ruptura cauzează probleme întrucât oferă acces porțiunii centrale a discului, denumită nucleul pulpos, să iasă în afara inelului fibros care îl susține. O hernie de disc, care poate apărea în orice parte a coloanei vertebrale, poate irita un nerv din apropierea sa. În funcție de locul în care se află hernia, poate determina durere, amorțeală și slăbiciune în braț sau picior.

Dacă hernia de disc se află în partea inferioară a spatelui, atunci cea mai mare durere este resimțită de obicei în fese, coapsă și gambe. Pot să apară și dureri într-o parte a piciorului. Dacă hernia de disc este la nivelul gâtului, cea mai mare durere are loc în umăr și braț. Această durere s-ar putea să se declanșeze în braț sau picior atunci când pacientul tușește, strănută sau se mută în anumite poziții. Durerea este adesea descrisă ca fiind ascuțită sau arzătoare.

Durerile de cap cronice

Durerile de cap ce apar la un interval de câteva luni, nefiind persistente sau de intensitate mare, nu trebuie să reprezinte un motiv de alarmare. Totuși, în momentul în care acestea devin severe și constante, prezente aproape în fiecare zi, cu mici pauze, atunci ne putem confrunta cu durerile cronice de cap. În manieră generală, acest tip de afecțiune nu provoacă un anumit fel de durere, ci diverse subcategorii manifestate diferit (durere pulsatilă, la nivelul sinusurilor, durerea tâmplelor etc.).

Prin definiție, durerile de cap cronice apar timp de 15 zile sau de mai multe ori pe lună, pe o perioadă îndelungată (peste 3 luni). Simptomele sunt durerea zilnică severă, senzația de tensiune sau de pulsație, afectarea uneia sau ambelor tâmple, amețeală, senzație de vomă, sensibilitate la lumină și sunet.

Insomnia

Insomnia este o afecțiune din ce în ce mai întâlnită, fiind reprezentată de incapacitatea de a adormi ușor, dificultatea de a rămâne în starea de somn și trezirea bruscă fără lejeritatea de a te întoarce la somn imediat. Afecțiunea duce la o încărcare insuficientă cu energie, necorespunzătoare, ce se transformă în oboseală chiar din momentul trezirii. Insomnia afectează nu doar energia, ci și starea generală de bine, sănătatea și performanța în cadrul mediului profesional.

Problema somnului poate dura zile, săptămâni sau chiar luni din cauza stresului post-traumatic sau a unor dezechilibre neurologice. Simptomele sunt dificultatea de a adormi, trezirea în timpul nopții, trezirea la primele ore ale dimineții, lipsa stării de odihnă, senzația de adormire în timpul zilei, iritabilitate, anxietate, dificultatea de concentrare și de amintire, griji și greșeli continue.

Articol realizat alături de Bogdan Pană – medic neurolog

Alte surse: https://www.mayoclinic.org/