enayatimedicalcity.ro

Tiroidita autoimuna - cauze și tratament de la medicul specialist - Enayati Medical City

Tiroidita autoimuna – cauze și tratament de la medicul specialist

Tiroidita autoimună este din ce în ce mai răspândită în întreaga lume. Aceasta este o afecțiune în care sistemul imunitar atacă tiroida, o glandă mică la baza gâtului și este cea mai frecventă cauză a hipotiroidismului. 

Conf. Madalina Mușat, medic endocrinolog în cadrul policlinicii din Enayati Medical City ne vorbește despre cauzele, tratamentul și evoluția acestei boli, cât și despre legătura dintre tiroidita autoimună și alte afecțiuni. 

Care este cauza principală a tiroiditei autoimune? 

Conf. Mădălina Mușat: Cauza tiroiditei autoimune este una obscură. Există factori predispozanți genetic ((HLADR3, PD2, CD40, gena tireoglobulinei. MAGi3) pentru apariția bolii tiroidiene autoimune la anumiți indivizi, demonstrate de penetranță crescută a bolii la gemeni monozigoți și la mai mulți membri din cadrul aceleiași familii.

Ulterior procesul inflamator se vindecă prin fibroză. În perioada de activitate a bolii majoritatea pacienților  dezvoltă anticorpi împotriva unor structuri tiroidiene precum ATPO, ATG , și TRAB(stimulant sau blocanți) care reprezintă markeri de diagnostic, însă nu se corelează cu gravitatea bolii.

 

Există factori ce pot reprezenta o predispoziție către această afecțiune?

Conf. Mădălina Mușat:

Într-adevăr, pe fondul celor descrise mai sus intervin factorii de risc precum:

  • sexul (feminin mai predispus)
  • sarcina
  • vârstă (la femei >35)
  • factori din mediu precum iradierea (accidentala sau terapeutica)
  • infecții virale (HVC)
  • deficitul de seleniu
  • excesul de iod,
  • medicamente – mai ales din clasele noi de terapie oncologica(inhibitorii de tirozin-kinaza, imunoterapia, interferon) care determină apariția unei reacții inflamatorii de tip autoimun mediate de limfocitele T care eliberează niște substanțe citotoxice ce distrug celulele tiroidiene.

 

 

Ce ne puteți spune despre tiroidita Hashimoto?

Conf. Mădălina Mușat: Tiroidita Hashimoto este forma inițial descrisă a tiroiditei autoimune, caracterizată clasic prin mărirea tiroidei (gușa), de obicei moderată, fermă și mobilă cu deglutiția.

Are o incidență de 3.5 la 1000 pe an la femei, în comparație cu 0,8 la 1000 de bărbați pe an .

Boala progresează în general lent, motiv pentru care de multe ori  este descoperită întâmplător la un examen ecografic, alteori se însoțește de semne de hipotiroidie amintite anterior.  Hipotiroidia se instalează însă după mai mulți ani de evoluție a bolii. O parte din pacienți nu au însă tiroida mărită, ci mai degrabă atrofică, urmare a destrucției autoimune în stadiu final.

 

Care este legatura dintre sarcină și tiroidita autoimună?

Conf. Mădălina Mușat: Adeseori tiroidita autoimună debutează după o naștere, când scade toleranța imunologică a femeii, motiv pentru care în primele 6 luni post-partum ar fi foarte indicat un consult endocrinologic.

Ocazional boala se poate însoți de tireotoxicoză tranzitorie (Hashitoxicoza) și mai rar de hipertiroidism, respectiv de  boala Basedow-Graves – care este tot o formă de boală tiroidiană autoimună , dar la polul opus tiroiditei Hashimoto. In concluzie, boala trebuie monitorizată, mai ales la femeile de vârstă fertilă, deoarece apariția unei sarcini la o femeie cu tiroidită autoimună poate complica evoluția sarcinii.

 

Există o asociere între tiroidita Hashimoto și alte boli?

Conf. Mădălina Mușat: Uneori tiroidita Hashimoto se poate asocia cu alte boli tiroidiene precum carcinomul tiroidian papilar, dar în acest caz boala autoimună conferă un prognostic mai favorabil cancerului tiroidian.

Alteori pot apărea pe fondul tiroiditei autoimune limfoame tiroidiene care trebuiesc suspectate ori de câte ori se constată o creștere rapidă în dimensiunii a gușii pe fondul unei tiroidite autoimune.

Asocierea mai multor boli autoimune la pacienții predispuși poate de asemenea exista. Astfel tiroidita autoimună se poate asocial cu diabet zaharat insulinodependent, sau cu insuficiență corticosuprarenală, insuficiență tiroidiană, cu urticarie cronică sau cu boala celiacă, anemie Biermer sau boli reumatismale autoimune. În situații relevante screening-ul și tratamentul acestor boli trebuie de asemenea efectuat.

 

Cum poate fi tratată aceasta tiroidita autoimună? Cât de mult a evoluat tratamentul acestei boli autoimune?

Conf. Mădălina Mușat: Tratamentul tiroidiei autoimune nu a evoluat foarte mult în ultimii 20 ani. Nu avem un tratament etiologic care să limiteze procesul autoimun. 

La pacienții cu funcție tiroidiană echilibrată, tratamentul nu e necesar, ei fiind cel mai adesea asimptomatici. Cu toate acestea boala trebuie monitorizată. La pacientele cu hipotiroidism e necesar tratamentul de substituție cu levotiroxina, care uneori poate ajuta și reducerea în dimensiuni a gușii. La 10% din pacienții care necesită levotiroxina poate apărea o remisiune a hipotiroidismului, dar la majoritatea pacienților acest lucru nu se întâmplă și necesita tratament tot restul vieții.

Uneori, când gușa este prea voluminoasă și presează structurile din jur (trahee, esofag) cauzând tulburări de respirație și alimentație, tratamentul chirurgical este neapărat necesar, constând în excizia glandei tiroide.

Din pacate, tratamentul cu seleniu nu a confirmat scăderea valorii anticorpilor antitiroidieni așa cum s-a sperat în studiile inițiale.