Blog

Legătura dintre stres și îmbătrânirea creierului

Principalii factori implicați în procesul de îmbătrânire a creierului și totodată cei care accelerează semnificativ acest mecanism fiziologic sunt stresul, inflamația și modificările proceselor metabolice importante. Studiile de specialitate au demonstrat că stresul zilnic, fizic și psihic, crește riscul de apariție a depresiei,  a  bolilor de memorie (dementei) și accelerează  declinul cognitiv. Cu toate acestea, există metode și strategii pe care le putem adopta pentru a preveni îmbătrânirea și degradarea cognitivă precoce.

Care este legătura dintre stres și îmbătrânirea prematură?

Stresul cronic, prelungit și de intensitate mare este cel mai important factor de risc asociat îmbătrânirii precoce. Expunerea organismului uman la situații și factori stresanți duce la alterarea unor procese metabolice și hormonale importante determinând modificarea ritmurilor fiziologice ale organismului.

Stresul afectează stilul alimentar, tranzitul intestinal, ritmul somn-veghe, reglarea temperaturii corporale și starea de bine psihosocială. Stresul crește secreția de cortizol și alterează secreția ciclică de alți hormoni implicați în bunăstarea organismului: gonadotropinele, hormonul de creștere, melatonina, hormonul de reglare a glandei tiroide etc.

În perioadele stresante, indiferent de vârstă, organismul eliberează suplimentar cortizol, denumit și „hormonul stresului”, care duce la eliberarea de molecule proinflamatorii, substanțe oxidante și modulatori neurohormonali în exces. Procesele de oxidare derulate sub acțiunea hormonilor de stres duc la îmbătrânirea și moartea prematură a celulelor de la nivelul întregului organism, la diminuarea substanței nervoase corticale, cu scăderea în volum a anumitor zone din creier.

Care sunt simptomele unui creier îmbătrânit?

Îmbătrânirea este un proces fiziologic progresiv și predictibil, considerat a fi diferit de la o persoană la alta. Schimbările biologice specifice îmbătrânirii organismului apar treptat, în funcție de o multitudine de factori precum predispoziția și moștenirea genetică, alegerile privind stilul de viață, alimentația sau acțiunea factorilor din mediul înconjurător.

Odată cu înaintarea în vârstă corpul uman se adaptează și își modifică anumite structuri. Pielea se deshidratează și se ridează, părul se subțiază, rezistența musculară scade și articulațiile își pierd mobilitatea. Creierul suferă, de asemenea, o serie de modificări structurale. Hipocampul și cortexul prefrontal, zonele anatomice din creier care susțin memoria și gândirea scad în volum, iar conexiunile neuronale se diminuează ca număr. Astfel creierul pierdea abilitatea de a executa activitățile zilnice, atenția la detalii scade, iar memorarea anumitor elemente devine din ce în ce mai dificilă.

Primul semnal de alarmă, care ar trebui să îndrume seniorii către medicul specialist, este reprezentat de modificarea personalității pacientului. Vârstnicii supuși stresului cronic devin agitați, irascibili, depresivi, triști, apatici și refuză ajutorul celor din jurul lor. Blocajele în gândire și pierderile de memorie devin din ce în ce mai frecvente, pacientul nu se poate concentra și nu poate fi atent la ce se întâmplă în jurul lui.

Cum putem împiedica îmbătrânirea creierului?

În relație cu stresul, primul lucru pe care îl putem face este să reevaluăm modalitatea noastră de a răspunde în fața factorilor stresanți, iar mai apoi să utilizăm o serie de metode care să ne ajute să susținem sănătatea și activitatea creierului. Iată 4 metode de a scădea efectele stresului asupra organismului și asupra creierului:

  1. Regândește relația ta cu situațiile stresante. Alege să identifici factorii stresanți, să îi îndepărtezi, acolo unde este posibil, iar dacă nu este în controlul tău, alege să dai factorului stresant mai puțină importanță.
  2. Alege să mănânci sănătos. O dietă alimentară bogată în nutrienți, vitamine și minerale poate ajuta creierul să facă față factorilor stresanți. Alimentele bogate în antioxidanți, precum legumele, ajută la îndepărtarea radicalilor liberi oxidanți, iar crearea și respectarea unei rutine alimentare reglează tranzitul intestinal și secreția de hormoni de la nivelul ficatului și pancreasului.
  3. Adoptă un stil de viață activ. Cercetările au demonstrat faptul că orice tip de exercițiu fizic activează o serie de procese metabolice de încetinire a îmbătrânirii. Efectuarea zilnică a oricărui tip de efort fizic susținut (alergat, mers pe jos, fitness, yoga, pilates, kinetoterapie) reglează secreția de cortizol, crește secreția de endorfine (hormonii „fericirii”) și oxitocină (hormonul „dragostei”). Învățarea unei activități fizice noi (sport, meșterit, dans, cântatul la un instrument) duce la stimularea neurogenezei și crearea de noi conexiuni neuronale. Efectuarea oricărei activități care implică coordonare, agilitate sau echilibru are un efect pozitiv asupra creierului, diminuând procesele de îmbătrânire.
  4. Practică zilnic metode de relaxare a corpului și a minții. Practicarea meditației sau a unor exerciții de relaxare resetează sistemul nervos și reduc efectele stresului asupra celulelor nervoase. Masajul sau acupunctura, mersul prin natură, practicarea de yoga, ascultatul activ de muzică relaxantă sunt metode non-farmacologice recunoscute pentru proprietățile de diminuare a stresului.

Stresul poate provoca o multitudine de efecte negative asupra organismului și a creierului, iar persoanele în vârstă sunt cele mai predispuse la a dezvolta tulburări emoționale, afecțiuni cardiovasculare, psihiatrice sau de natură endocrină. În lipsa unei îndrumări de specialitate, efectele secundare ale stresului vor accentua îmbătrânirea, iar simptomele unui creier îmbătrânit se vor agrava treptat. Rapiditatea acestei îmbătrâniri depinde în primul rând de starea generală de sănătate a pacientului și de stilul său de viață.

Calitatea vieții persoanelor în vârstă și menținerea independenței acestora trebuie pusă în centrul îngrijirilor acordate acestora. În Secția de Geriatrie-Gerontologie din cadrul Enayati Hospital, medicii geriatri identifică problemele cu care se confruntă seniorul (evaluare medicală cognitivă, psihologică, biologică, cardiovasculară, imagistică, nutrițională, funcțională și socială) și alcătuiesc împreună cu aceștia și familia acestora un plan de îngrijiri primare personalizate și preventive. De asemenea, echipa medicală din Enayati Hospital coordonează împreună fiecare caz în parte și oferă seniorilor asistență pe termen lung pentru ca îngrijirea primită de aceștia să reducă stresul din viața acestora și să crească speranța de viață, dar mai ales numărul de ani de viață independenți (îmbunătățirea calității vieții).

La Enayati Hospital evaluarea longevității este un proces activ ce se bazează pe diagnosticul și tratamentul preventiv al bolilor specifice seniorilor. Pentru a asigura o îmbătrânire frumoasă, fiziologică, în concordanță cu vârsta calendaristică oferim pacienților o îngrijire medicală integrată, bazată pe o abordare medico-socială, realizată la cel mai înalt nivel profesional și cu aparatură modernă, de ultimă generație. În orașul medical Enayati Medical City principala preocupare este ca pacienții să fie înconjurați de o atmosferă caldă, primitoare, în conformitate cu nevoile lor.

Sursă poză: https://seniornews.com/