Blog

Ghid consult endocrinologic: ce analize se fac la endocrinologie?

ghid consult endocrinologice

Endocrinologia reprezintă o ramură a medicinei care se ocupă cu studierea sistemului endocrin, glandelor și hormonilor produși de acestea. În esență, endocrinologia atinge aspecte precum profilaxia, depistarea, diagnosticarea sau tratarea patologiilor specifice și recuperarea bolnavilor care suferă de afecțiuni ale sistemului endocrin. Ca obiect principal de studiu și activitate, această ramură se concentrează pe hormonii din organism.

Hormonii sunt substanțe chimice care au efecte considerabile asupra corpului, fiind necesari în diverse cantități pentru funcțiile organismului, dezvoltarea acestuia, iar implicit pentru supraviețuire. Corpul produce în jur de 50 de tipuri de hormoni care determină somnul, nivelul de stres resimțit, starea generală de spirit sau temperatura corpului. În general, afecțiunile endocrine sunt cauzate de un dezechilibru hormonal, ceea ce înseamnă că o glandă face hiposecreție (prea puțină) sau hipersecreție (prea multă) de hormoni. De asemenea, o altă cauză poate fi dezvoltarea nodulilor în cadrul acelei porțiuni a glandei, unde îi poate influența activitatea.

Articol realizat cu ajutorul Dr. Diana Coles

medic sistem endocrin

Cele mai cunoscute boli endocrine

Având o mare complexitate, bolile specifice domeniului endocrinologiei sunt împărțite în diferite subdiviziuni, în funcție de glandă:

  • Glanda suprarenală (Boala Cushing, Boala Addison, Hiperaldosteronism, Feocromocitom);
  • Pancreasul (Hiperinsulinism, Diabet de tip 1 sau 2);
  • Glanda paratiroidă (Hiperparatiroidism, Hipoparatiroidism, Osteoporoza);
  • Glanda Tiroidă (Hipertiroidism – boala Basedow-Graves, Hipotiroidism; tiroidite cronice – tiroidita autoimună sau tiroidita cronică Hashimoto; tiroidite subacute; Noduli tiroidieni, Cancer tiroidian);
  • Glanda Pituitară/Hipofiza (Hipersecreție de hormon de creștere– gigantism, hipersecreție de prolactină sau alți hormoni hipofizari; Hiposecreție – hipopituitarism, Adenoame hipofizare, Diabet insipid);
  • Boli ale organelor sexuale (Sindromul ovarelor polichistice, Hipogonadism, Infertilitate).

Analize endocrinologice

Medicul endocrinolog va adresa pacientului un set de întrebări menit să stabilească un diagnostic. Acest lucru se va întâmpla în prima vizită și se numește anamneza. Întrebările pot avea legătură cu istoricul familial, în ceea ce privește problemele hormonale sau de sănătate în general, alergiile, medicația din momentul respectiv, alimentația, obiceiurile zilnice și altele. Se va analiza starea pielii, a părului, a dinților, a gurii, tensiunea arterială, ritmul cardiac al pacientului, implicit se vor cere analize de sânge și probe de urină.

Analizele în endocrinologie sunt întotdeanuna recomandate în urma consultului medicului specialist endocrinolog, în funcție de suspiciunea de boală și niciodată nu se recomandă de rutină dozarea tuturor hormonilor existenți.

Exemple de investigații ce se pot recomanda în funcție de glanda endocrină posibil afectată:

  • Glanda Suprarenală (cortizol seric, cortizol salivar nocturn, cortizolliber urinar, DHEAS, Metanefrine serice și/sau urinare, aldosteron și renină serică, computer tomograf sau rezonanță magnetică nucleară);
  • Glanda Paratiroidă (calciu și fosfor seric, PTH, calciu urinar, ecografie de regiune anterioară a gâtului; scintigrafie paratiroide, Computer tomograf sau SPECT CT, osteodensitometrie DXA);
  • Glanda Tiroidă (FT4 – tiroxină liberă, FT3 – triiodotironină liberă, TSH, tiroglobulina, calcitonina, Ac anti TPO, Ac antitireoglobulina, Ac anti receptor TSH (Trab) – anticorpi de boli autoimune tiroidiene, ecografia de tiroidă, puncția cu ac fin nodul tiroidian, scintigrafie tiroidiană);
  • Glanda Pituitară (Testarea prolactinei, hGH, IGF1, ACTH etc.);
  • Organele sexuale (Testare estradiol, progesteron, testosteron liber etc).
  • Pancreasul endocrin (glicemie, hemoglobină glicozilată, peptid C, insulină serică, index HOMA);
  • Investigații pentru tumori neuroendocrine: markeri sangvini (serotonina serică, cromogranina A, 5HIAA urinar etc.) sau teste imagistice (RMN, CT, PET-CT etc).

De ce este important un control endocrinologic?

Controlul endocrinologic periodic poate să facă o diferență majoră în viața pacientului. În multe cazuri problemele hormonale pot fi influențate de genetică, astfel prin endocrinologie pacientul își poate anticipa viitoarele afecțiuni, le poate înțelege în profunzime prin explicația medicului și mai apoi poate să le combată eficient. Endocrinologia oferă pacientului resursele necesare pentru controlarea și înțelegerea propriul corp, dând șansa de a trata la timp dezechilibrele din organism.

Alte surse: www.mayoclinic.org