Enterocolita este una dintre cele mai întâlnite afecțiuni în rândul copiilor și al adulților. Igiena precară sau consumul unor alimente care au fost contaminate pot duce la apariția enterocolitei. Boala se poate vindeca de la sine în decurs de câteva zile, dar există și situații în care tratamentul este necesar. Fie că vorbim de enterocolită la copii sau la adulți, regimul alimentar joacă un rol esențial în ameliorarea simptomelor și, în cele din urmă, în procesul de vindecare.
Ce este enterocolita
Enterocolita se definește ca o afecțiune gastrointestinală ce inflamează tractul digestiv (atât intestinul subțire, cât și cel gros) în urma unei infecții cu bacterii, virusuri sau paraziți. Boala se manifestă diferit în funcție de severitate și evoluție. Odată diagnosticată, enterocolita trebuie tratată cât mai rapid, astfel încât simptomele să se amelioreze după două sau trei zile, iar procesul de vindecare să fie încheiat cu succes într-o săptămână.
Enterocolita se manifestă în special în timpul sezonului cald, când igiena precară și alimentația necorespunzătoare pot provoca apariția unor bacterii și virusuri la nivelul tractului digestiv, determinând apariția inflamațiilor.
Cauzele enterocolitei
Cauzele enterocolitei pot fi diverse. Afecțiunea este provocată de virusuri, bacterii sau paraziți, dar în același timp este determinată și de igiena de zi cu zi. Enterocolita poate fi provocată și de alimente contaminate sau de contactul cu persoane care nu respectă normele de igienă (spălatul pe mâini înainte și după folosirea toaletei, spălatul pe mâini înainte de servirea mesei, curățarea tacâmurilor etc.).
Dintre bacteriile care pot provoca enterocolite, cele mai frecvente sunt:
Salmonella – bacteria ajunge în organism prin consumul alimentelor contaminate, fie crude sau care nu au fost bine gătite.
Alimentele care pot provoca salmonella sunt: carnea crudă sau care nu este bine gătită (de pui, porc, curcan, rață, vită), legumele crude, laptele nepasteurizat, ouăle crude, înghețata sau iaurtul.
Shigella – sursa infecției este reprezentantă de fecalele persoanelor infectate sau ale purtătorilor aflați în stare de convalescență. De obicei, această bacterie se manifestă la copiii mici, fiind mai puțin severă la adulți. Simptomele sunt febra, greața, vărsăturile și diareea.
Boala se vindecă în mod spontan la adulți, cazurile ușoare evoluând între patru și opt zile, iar cele severe între trei și șase săptămâni. În cazul copiilor mai mici de doi ani, poate să apară deshidratarea semnificativă, fiind necesar un tratament personalizat stabilit de medic.
E.coli – bacteria poate pătrunde în corp prin consumul de apă sau alimente contaminate. Carnea de vită, laptele nepasteurizat, legumele crude, sucul sau brânza pot provoca apariția enterocolitei. Printre simptome se numără dureri abdominale instalate brusc, diaree apoasă, greață, febră, oboseală, deshidratare.
Staphylococcus aureus – bacterie patogenă din genul Staphylococcus care poate fi contactată prin intermediul alimentelor contaminate. Se manifestă prin stări de oboseală, diaree, dureri abdominale, febră și deshidratare.
Clostridium difficile – se înmulțește în colon în urma unor tratamente pe bază de antibiotice (care determină scăderea populației de bacterii bune), ducând la apariția simptomelor, dintre care cea mai frecventă este diareea apoasă.
Tipuri de enterocolită
– Enterocolita bacteriană: cauzată de bacterii precum E.coli sau Salmonella, provocând greață, vărsături, diaree, oboseală și dureri abdominale.
– Enterocolita virală: determinată de mai multe familii de virusuri, dintre care cele mai frecvente sunt: rotavirus, norovirus, adenovirusuri, astrovirusuri.
– Enterocolita parazitară: provocată în special de parazitul Giardia Lamblia. Odată ajuns în intestin, parazitul se atașează de mucoasa intestinală și îi modifică funcția normală. Simptomele sunt: diaree (durează între șapte și zece zile, dar se poate ameliora și după două-trei zile), crampe, flatulență sau balonare, oboseală și insomnii.
– Enterocolita toxică: se poate manifesta din cauza unor medicamente sau a unor substanțe toxice.
– Enterocolita mecanică: apare din cauza leziunilor de la nivelul intestinelor.
– Enterocolita cronică: boală cronică inflamatorie-distrofică a intestinului, fiind cauzată de infecții, paraziți, alergii sau leziuni ale intestinelor. Simptomele frecvente sunt slăbiciune, oboseală, scăderea greutății corporale (dacă este afectat doar intestinul subțire), diaree, greață sau vărsături.
Totodată, enterocolita mai poate fi și:
Hemoragică – se manifestă din cauza unei bacterii, cum ar fi E.Coli, iar diareea va fi una apoasă, cu sânge. De asemenea, apar febra și crampele.
Necrozantă – intestinul este inflamat, cu distrucția unor părți din mucoasa intestinală. De obicei, acest tip de enterocolită apare la bebeluși, întrucât nu au un sistem imunitar dezvoltat.
Pseudomembranoasă – în general afectează doar colonul, rareori intestinul subțire, și, în general, apare în cadrul unei boli diareice generate de consumul de antibiotic.
Simptomele enterocolitei
Enterocolita este o afecțiune care debutează brusc, simptomele fiind vizibile la câteva ore după ce pacientul a contactat virusul sau bacteria ce a provocat boala, manifestându-se similar atât la adulți, cât și la copii.
Simptomele enterocolitei la copii
Cele mai întâlnite simptome ale enterocolitei la copii sunt:
– Diaree;
– Febră;
– Balonare;
– Greață;
– Vărsături;
– Oboseală;
– Stare generală de rău;
– Dureri musculare;
– Slăbiciune;
– Lipsa poftei de mâncare.
Simptomele debutează încă de la primele ore de la contactarea agentului patogen și dispar după câteva zile (maximum o săptămână). Desigur, în cazurile avansate care necesită asistență medicală, procesul de vindecare se poate prelungi mai mult de trei săptămâni.
Simptomele enterocolitei la adulți
Cele mai întâlnite simptome ale enterocolitei la adulți sunt:
– Stări de greață și vărsături;
– Crampe și dureri musculare;
– Diaree (scaunele moi apoase sau scaune cu sânge în cazurile avansate);
– Febră;
– Frisoane;
– Balonare;
– Deshidratare acută;
– Stare generală de rău;
– Oboseală;
– Lipsa poftei de mâncare.
Este important ca pacientul să primească tratamentul adecvat încă de la debutul enterocolitei întrucât boala deshidratează excesiv corpul, iar simptomele se pot agrava rapid, de la o zi la alta.
Tratament enterocolită
Enterocolita este o afecțiune care se poate vindeca de la sine în maximum o săptămână, dar pot exista situații atât la adulți, cât și la copii, în care se impune un tratament de durată.
Tratamentul enterocolitei la copii
În cazul copiilor enterocolita se poate trata prin administrarea de antibiotice, doar la recomandarea medicului. De asemenea, în cazul coloenteritelor tratamentul se aplică doar în unitățile medicale dedicate copiilor.
Anumite cazuri severe de enterocolită pot necesita și intervenții chirurgicale pentru a îndepărta anumite părți afectate din intestin.
În cazul bebelușilor există un proces mai complex în funcție de câte luni au trecut de la naștere. Spre exemplu, în cazul nou-născuților tratamentul se face fără administrarea de medicamente, exclusiv cu hidratare optimă (prin alăptare). Spitalizarea va fi necesară doar dacă printre simptome apar greața, vărsăturile și deshidratarea.
Pentru bebelușii cu vârsta cuprinsă între o lună și trei luni se administrează probiotice atât mamei, cât și bebelușului. În cazul bebelușilor care au între patru și șase luni, respectiv șase și nouă luni, se recomandă evitarea produselor pe bază de lactoză, fiind importantă hidratarea. Sunt recomandate și probioticele.
În cazul bebelușilor care au între nouă și 12 luni se continuă alăptarea, dar în același timp se recomandă probioticele, iar medicul poate administra un medicament care să amelioreze febra.
Tratament enterocolită adulți
În cazul adulților trebuie determinată cauza exactă a enterocolitei pentru recomandarea unui tratament. Dacă pacientul a fost diagnosticat cu o enterocolită bacteriană, atunci medicul specialist poate recomanda antibioticele. Există și situații în care antibioticele nu pot fi administrate deoarece pot tulbura flora intestinală, iar boala se poate agrava.
Medicii mai pot recomanda medicamentele antispastice pentru calmarea durerilor și a crampelor, iar antipireticele sunt folosite pentru a ameliora febra.
Diagnostic enterocolită
În cazul în care apar simptomele specifice enterocolitei, pacientul trebuie să se programeze la medic (medic de familie, generalist, internist, gastroenterolog sau pediatru, în cazul copiilor). Prima fază a consultației debutează cu anamneza, o discuție preliminară în care pacientul va descrie simptomele. În cazul în care simptomele sunt agresive, atunci medicul va efectua o serie de investigații suplimentare pentru a determina agentul patogen care a provocat boala.
Diagnosticul final este stabilit în urma unor analize de laborator (sânge și scaun). În cazul copiilor se pot efectua analize de sânge sau probe din vărsături.
Metode de prevenție a enterocolitei
Enterocolita este o afecțiune care se instalează brusc, astfel că pacientul trebuie să țină cont de câteva metode de prevenție simple. În primul rând, trebuie să se spele pe mâini înainte și după masă, dar și atunci când merge la toaletă.
Alimentația joacă și ea un rol important, iar preparatele trebuie consumate doar când au fost pregătite la o temperatură ridicată, astfel încât bacteriile să fie distruse. De asemenea, alimentele trebuie depozitate în anumite locuri în care temperatura este moderată, astfel încât să nu se altereze și să favorizeze creșterea și înmulțirea agenților patogeni.
Totodată, locurile în care igiena este una precară trebuie evitate pentru a evita riscul contactării unei bacterii ce poate duce la enterocolită.
Regim alimentar enterocolită
Regimul alimentar este esențial atunci când pacientul a fost diagnosticat cu enterocolită. Se recomandă consumul următoarelor alimente:
– Morcovi fierți;
– Orez fiert;
– Carne fiartă (de pui sau de curcan);
– Supă de zarzavat;
– Mere coapte
– Banane
– Pâine prăjită, sticksuri, grisine simple
În timpul episoadelor de enterocolită trebuie evitate alimentele prăjite și bogate în grăsimi care ar putea agrava boala. De asemenea, odată ce simptomele s-au ameliorat în regimul alimentar pot fi introduse fructele proaspete, mazărea, conopida, varza sau broccoli.
În cazul bebelușilor, laptele matern este recomandat pentru o alimentație adecvată în timpul enterocolitei.
FAQ:
Q: Cum se manifestă enterocolita la copii?
A: Enterocolita la copii se manifestă prin dureri musculare, diaree, febră, greață, vărsături și lipsa poftei de mâncare.
Q: Ce poți mânca când ai enterocolită?
A: În timpul episoadelor de enterocolită pot fi consumate alimente precum orez fiert, carne fiartă (de pui sa de curcan), mere coapte, morcovi fierți sau supă de zarzavat.
Surse: webmd.com, mayoclinic.org, medicalnewstoday.com
